Ateroscleroza este procesul de depunere de grăsimi (placi de aterom) pe arterele coronare care hrănesc miocardul, aceste depuneri se pot rupe sau perfora, caz in care se pot forma cheaguri de sânge care vor bloca artera. Prin urmare miocardul nu mai este irigat corespunzător si se favorizează producerea infarctului miocardic.

Ateroscleroza poate afecta arterele din orice parte a corpului, ca de exemplu cele din pelvis sau picioare, cauzând o circulaţie proasta, vindecarea mai lenta a rănilor pielii sau probleme de erecţie.

Când ateroscleroza afectează arterele care transporta sânge la inima, ea poate restricţiona fluxul de sânge spre muşchiul inimii, cauzând dureri de inima (angina), bătăi neregulate ale inimii (aritmii) si alte probleme. Placa de colesterol poate afecta peretele interior al arterei cauzând cheaguri de sânge care pot duce la blocarea fluxului sângelui, care, la rândul sau poate duce la un atac de inima si poate afecta muşchiul inimii

Din analiza factorilor de risc al apariţiei aterosclerozei în arterele coronare sau cerebrale reiese că ateroscleroza este „o boală degenerativă multifactorială" şi rareori condiţionată numai de un singur factor.

Este posibil ca eliminarea unuia sau mai multor factori să amâne agravarea în cazul când cardiopatia ischemică este deja instalată. Unii din factori pot fi evitaţi ca de exemplu obezitatea, sedentarismul, alimentaţia iraţională, fumatul.

Alţi factori pot fi influenţaţi prin diverse tratamente: în hipertensiunea arterială, diabet zaharat, hiperemotivitate.

Un exemplu este grăitor': rata mortalităţii la indivizii cu hipertensiune arterială, tabagism, dietă iraţională este de 5—6 ori mai mare decât la cei cu vârstă similară.

Prevenirea primară de formare a plăcilor de aterom arterial este foarte greu de pus în aplicare; o dietă corespunzătoare şi un regim de viaţă corect ar trebui instituit din copilărie şi adolescenţă în special la cei cu antecedente familiale de boli cardiovasculare.

Prevenirea secundară urmăreşte împiedicarea evoluţiei cardiopatiei ischemice şi evită apariţia unei tromboze. Aceste obiective se ating prin:

a) regim dietetic, care urmăreşte o restricţie a grăsimilor de origine animală (unt, smântână, untură) şi a colesterolului din alimentaţie, iar în cazul obezităţii, reducerea greutăţii corporale.

Reducerea grăsimilor trebuie să atingă 30% din raţia calorică globală. Organismul uman poate să sintetizeze colesterol 1,5—2 grame pe zi, chiar în absenţa acestuia din alimente şi de obicei un adult ingerează 300—500 mg de colesterol alimentar în medie pe zi.

Grăsimile animale care conţin acizi graşi saturaţi pot creşte colesterolemia în cazul unui aport alimentar mărit, în timp ce grăsimile nesaturate vegetale bogate în acizi linoleic, linolenic, arachidonic conţinute în ulei de porumb, floarea soarelui, soia, au efecte de scădere a colesterolului din sânge.

Ideal ar fi ca din grăsimile ingerate două treimi să fie de origine vegetală. Alimente sărace în grăsimi sunt laptele, laptele bătut, iaurtul, brânza de vaci, carnea slabă, ouăle (numai albuşul), legumele şi zarzavaturile, fructele, supele de bulion, peştele, cerealele (hidrocarbonate) în limite calorice.

O dietă raţională exprimată în valori energetice ar trebui să conţină 25% grăsimi, 15% proteine şi 60% hidrocarbonate. Trebuie evitate alimentaţiile unilaterale. O alimentaţie prea bogată în hidrocarbonate uşor asimilabile (ca de exemplu zahărul) duce la o creştere a lipidelor sangvine.

Şi modul de preparare al alimentelor este important; este preferabil ca alimentele să fie fierte în apă, înăbuşite, sau fripte. De evitat alimentele prăjite. Reducerea greutăţii corporale prin aport caloric mic scade colesterolemia; în caz de obezitate se recomandă ca regimul de slăbire să fie lent.

b) Măsuri privind regimul de viaţă. Sedentaritatea este un factor agravant al aterosclerozei, care poate fi combătută prin cultură fizică, gimnastică, mers pe jos. Creşterea activităţii fizice este de mare eficienţă în tratamentul aterosclerozei, influenţând metabolismul grăsimilor, diminua coagulabilitatea şi dezvoltă reţeaua circulaţiei colaterale.

Respectarea regimului dietetic, creşterea activităţii fizice trebuie coroborate cu alte măsuri: renunţarea la fumat, folosirea moderată a băuturilor alcoolice, sau o corectare a reacţiilor impulsive psihice şi emotive.

Având in vedere că în prezent medicaţiile de scădere a colesterolului sangvin sunt numai parţial eficiente, se poate conchide că regimul dietetic şi modul de viaţă constituie tratamentul fundamental al aterosclerozei. El se poate rezuma prin alimentaţie raţională, repaus corespunzător şi o bună dispoziţie

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: grasimi, dieta, inima

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---