Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecvenţa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotică, diabetică şi trombangeita obliterantă cea mai frecventă localizare este la membrele inferioare. Ceea ce uneşte între ele toate varietăţile de arterite periferice este în primul rand tendinţa lor comună la astuparea arterelor, urmată de gangrena.

în profilaxia arteriopatiilor se impun măsurile descrise la capitolul aterosclerozei, privind evitarea obezităţii, regimul alimentar bazat pe reducerea grăsimilor de origine animală, practicarea culturii fizice şi a anumitor sporturi, băile carbogazoase. în plus, se recomandă celor predispuşi la arterite evitarea expunerii la frig, ce poate ocaziona uşor degetuuri şi înlăturarea infecţiilor de focar. Suprimarea fumatului este obligatorie.

Cand simptomele de deficienţă circulatorie au apărut, înseamnă că leziunile arteriale sunt constituite. De obicei aceste simptome se manifestă prin dureri la eforturi (mers), determinand oprirea bolnavului. De aici încolo se impun măsuri care să prevină accentuarea aterosclerozei şi agravarea simptomelor existente şi a complicaţiilor consecutive îngustării progresive a arterelor. Acest deziderat se realizează printr-o serie de măsuri ce vizează pe de o parte dilatarea arterelor principale şi a colateralelor ce ar putea să amelioreze circulaţia, iar pe de altă parte, înlăturarea spasmului arterial existent.

Pentru activarea circulaţiei deficitare, următoarele sfaturi sunt de o importanţă deosebită :
- plimbări pe teren plat, cu evitarea mersului prea repede ce produce apariţia durerii. Mersul contribuie la dilatarea arterelor principale şi colaterale. Se recomandă de asemenea gimnastica medicală de tip Buerger : ridicarea picioarelor la 45-60° în poziţia culcat faţă de planul patului timp de 2-3 minute, apoi în poziţia şezand în pat stat cu picioarele atarnand 2 minute. în timpul unei şedinţe, bolnavul va executa 7-8 cicluri;
- evitarea expunerilor prelungite la frig (în special umed), deoarece acesta produce contractarea arterelor şi spasme ce agravează suferinţa ţesuturilor ;
evitarea băilor prea calde la picioare, deoarece căldura măreşte cantitatea de oxigen consumată de ţesuturi, cantitate pe care nu o poate oferi irigaţia scăzută -cura de băi carbogazoase (Borsec, Buziaş, Lipova, Vatra Dornei, Tuşnad) sau sulfuroase (Herculane, Govora, Olăneşti) care au efect vasodilatator.

Pe langă aceste măsuri, trebuie să amintim şi indicaţiile în legătură cu ,,ocrotirea circulaţiei" şi cu prevenirea tulburărilor şi complicaţiilor ce pot să apară. Printre complicaţii, cele mai de temut sunt ulceraţia şi gangrena extremităţilor. Se recomandă bolnavilor o atenţie deosebită la igiena locală a circulaţiei : se interzice bolnavilor să poarte jartiere şi să stea „picior peste picior", căci această atitudine stanjeneşte circulaţia arterială. în cadrul igienei locale se recomandă : băi zilnice de picioare cu apă călduţă ; după baie se vor unge picioarele cu lanolină. Este contraindicată folosirea antisepticelor caustice (iod). Se recomandă de asemenea bolnavilor să poarte pe timp rece ciorapi de lană şi încălţăminte largă şi călduroasă. Se recomandă ca schimbarea ciorapilor să fie făcută zilnic şi chiar de două ori pe zi, dacă ei se umezesc. Tăiatul unghiilor prea adînc şi al bătăturilor este interzis, putand să favorizeze infecţii periculoase. în cazul apariţiei eroziunilor între degete sau a infecţiilor cu ciuperci (eczeme micotice) bolnavii vor sesiza medicul curant.
Punerea în practică a măsurilor de profilaxie amintite este mai importantă decat tratamentul medicamentos, după cum neglijarea lor scade foarte mult eficienţa tratamentului prescris de medic.

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 08 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---