Statistics:
Visits: 1,267 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este angina pectorala
Q: | Intreaba despre Ce este angina pectorala |
Angina pectorala este o afectiune a arterelor coronare, manifestata prin accese dureroase de scurta durata in regiunea inimii, insotite de o senzatie de constrictie si care survin mai ales in imprejurari in care activitatea inimii este suprasolicitata (efort fizic, emotii, digestie).
Cum se produce accesul anginos? La repaus fizic si psihic total, muschiul cardiac (miocardul) primeste 300 ml sange pe minut, iar in caz de munca fizica intensa, 2 000 ml, adica aproape de sapte ori mai mult decat in stare de repaus.
Deci, daca in conditii de repaus arterele coronare cu calibrul ingustat de ateroscleroza pot satisface necesitatile de oxigen ale inimii unui coronarian, atunci cand din diverse cauze inima acestuia este suprasolicitata, debitul sanguin nu mai poate creste in vasele cor onare pentru a satisface proportional aceasta „foame de oxigen" a miocardului.
Din acest dezechilibru intre posibilitatile de aprovizionare si necesitatile in oxigen ale muschiului cardiac rezulta o stare de asfixie locala (anoxie), cu acumularea produsilor de descompunere proveniti din meta¬bolism (acid lactic, acid piruvic) care irita inervatia inimii si provoaca acel influx dureros: criza de angina pectorala.
Conditiile cele mai frecvente in care are loc suprasolicitarea inimii sunt eforturile fizice sub diverse forme (mers, defecare, act sexual), efortul digestiv care creste cu aproximativ o cincime volumul sangelui impins de inima, frigul, emotiile, fumatul.
Acesti ultimi factori si mai ales emotiile ar actiona prin eliberarea unor cantitati sporite de substante de tipul adrenalinei care provoaca accelerarea ritmului cardiac si cresterea tensiunii arteriale, conditii deci care maresc activitatea inimii si ca urmare nevoile ei de a se aproviziona cu oxigen.
Angina pectorala este o boala raspandita; se intalneste mai frecvent la barbati decat la femei (aproximativ de 5 ori). Aceasta se explica in parte prin faptul ca la barbati ateroscleroza se dezvolta mult mai devreme decat la femei, localizandu-se cel mai des in arterele coronare, precum si din alte cauze:
profesiunile acestora, care presupun incordare nervoasa, si obiceiul, mai raspandit printre barbati, de a fuma.
Prima manifestare a anginei pectorale este accesul dureros de la nivelul sternului. Este foarte caracteristica iradierea durerii in brate, cel mai adesea de-a lungul bratului stang, mai rar in sus catre maxilarul inferior sau in spate. Este specifica spaima de moarte care insoteste aceasta stransura.
Uneori, bolnavul simte doar o apasare in piept sau are impresia ca nu mai poate respira. De regula, criza de angina pectorala dureaza cateva minute, cel mult o jumatate de ora.
Atunci cand accesul se prelungeste mai multe ceasuri trebuie suspectata o astupare brusca a arterelor coronare, care a determinat un infarct al regiunii miocardice respective.
O particularitate a durerii anginoase consta in faptul ca ea cedeaza prompt dupa administrarea de vasodilatatoare coronariene (Nitroglicerina). De aceea, repausul si medicamentele amintite sunt armele principale de lupta de care dispunem in combaterea acceselor de angina pectorala, cu conditia ca ele sa fie aplicate fara intarziere.
Nitroglicerina trebuie sa segaseasca totdeauna in buzunarul anginosului. In perioadele dintre crize, masurile intreprinse urmaresc oprirea evolutiei leziunilor de ateroscleroza coronariana si evitarea cauzelor care ar putea declansa criza de angina pectorala.
Aceste obiective pot sa fie atinse printr-un tratament igieno-dietetic si medicamentos. Prescriptiile igieno-dietetice constau in evitarea drumurilor lungi si obositoare, a mersului grabit, a eforturilor in general si mai ales dupa masa, a meselor copioase, emotiilor, frigului, vantului, fumatului.
Regimul alimentar trebuie sa fie sarac in grasimi de origine animala si colesterol. Tratamentul medicamentos recurge la coronarodilatatoare si la droguri care scad excitabilitatea sistemului nervos.
Heparina este utila pentru prevenirea aterosclerozei coronarelor.
Cum se produce accesul anginos? La repaus fizic si psihic total, muschiul cardiac (miocardul) primeste 300 ml sange pe minut, iar in caz de munca fizica intensa, 2 000 ml, adica aproape de sapte ori mai mult decat in stare de repaus.
Deci, daca in conditii de repaus arterele coronare cu calibrul ingustat de ateroscleroza pot satisface necesitatile de oxigen ale inimii unui coronarian, atunci cand din diverse cauze inima acestuia este suprasolicitata, debitul sanguin nu mai poate creste in vasele cor onare pentru a satisface proportional aceasta „foame de oxigen" a miocardului.
Din acest dezechilibru intre posibilitatile de aprovizionare si necesitatile in oxigen ale muschiului cardiac rezulta o stare de asfixie locala (anoxie), cu acumularea produsilor de descompunere proveniti din meta¬bolism (acid lactic, acid piruvic) care irita inervatia inimii si provoaca acel influx dureros: criza de angina pectorala.
Conditiile cele mai frecvente in care are loc suprasolicitarea inimii sunt eforturile fizice sub diverse forme (mers, defecare, act sexual), efortul digestiv care creste cu aproximativ o cincime volumul sangelui impins de inima, frigul, emotiile, fumatul.
Acesti ultimi factori si mai ales emotiile ar actiona prin eliberarea unor cantitati sporite de substante de tipul adrenalinei care provoaca accelerarea ritmului cardiac si cresterea tensiunii arteriale, conditii deci care maresc activitatea inimii si ca urmare nevoile ei de a se aproviziona cu oxigen.
Angina pectorala este o boala raspandita; se intalneste mai frecvent la barbati decat la femei (aproximativ de 5 ori). Aceasta se explica in parte prin faptul ca la barbati ateroscleroza se dezvolta mult mai devreme decat la femei, localizandu-se cel mai des in arterele coronare, precum si din alte cauze:
profesiunile acestora, care presupun incordare nervoasa, si obiceiul, mai raspandit printre barbati, de a fuma.
Prima manifestare a anginei pectorale este accesul dureros de la nivelul sternului. Este foarte caracteristica iradierea durerii in brate, cel mai adesea de-a lungul bratului stang, mai rar in sus catre maxilarul inferior sau in spate. Este specifica spaima de moarte care insoteste aceasta stransura.
Uneori, bolnavul simte doar o apasare in piept sau are impresia ca nu mai poate respira. De regula, criza de angina pectorala dureaza cateva minute, cel mult o jumatate de ora.
Atunci cand accesul se prelungeste mai multe ceasuri trebuie suspectata o astupare brusca a arterelor coronare, care a determinat un infarct al regiunii miocardice respective.
O particularitate a durerii anginoase consta in faptul ca ea cedeaza prompt dupa administrarea de vasodilatatoare coronariene (Nitroglicerina). De aceea, repausul si medicamentele amintite sunt armele principale de lupta de care dispunem in combaterea acceselor de angina pectorala, cu conditia ca ele sa fie aplicate fara intarziere.
Nitroglicerina trebuie sa segaseasca totdeauna in buzunarul anginosului. In perioadele dintre crize, masurile intreprinse urmaresc oprirea evolutiei leziunilor de ateroscleroza coronariana si evitarea cauzelor care ar putea declansa criza de angina pectorala.
Aceste obiective pot sa fie atinse printr-un tratament igieno-dietetic si medicamentos. Prescriptiile igieno-dietetice constau in evitarea drumurilor lungi si obositoare, a mersului grabit, a eforturilor in general si mai ales dupa masa, a meselor copioase, emotiilor, frigului, vantului, fumatului.
Regimul alimentar trebuie sa fie sarac in grasimi de origine animala si colesterol. Tratamentul medicamentos recurge la coronarodilatatoare si la droguri care scad excitabilitatea sistemului nervos.
Heparina este utila pentru prevenirea aterosclerozei coronarelor.
Tag-uri: angina, angina pectorala, artere |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 29 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :