Revista lui Kogălniceanu arată şi după titlul ei intenţia de a realiza unirea în cultură înainte de unirea politică. în primul număr apare programul Introducţie, primul manifest literar al romantismului la noi. Este aşa-numitul curent naţional-popular de la Dacia, Kogălniceanu militând pentru o literatură originală naţională.

Eliade Rădulescu spusese „scrieţi, băieţi, numai scrieţi!" literatura noastră a fost invadată de traduceri. Kogălniceanu arată că traducerile nu fac o literatură, imitaţiile omoară duhul naţional, spune el, şi dă în Introducţie cinci izvoare de inspiraţie scriitorilor istoria, natura, folclorul, lupta antifeudală, realităţile cotidiene . Sunt idei ce conduc la dezvoltarea romantismului, urmărind idealul romantic ai creării unei literaturi inspirate din realităţile naţionale. Scriitorii sunt artişti, cetăţeni care şi-au pus pana în slujba idealurilor naţionale, pentru ridicarea conştiinţei naţionale. Ei au participat la cevoluţia de la 1848 şi la viaţa social-politică; sunt militanţi şi contribuie la edificarea României moderne. Ei (Alecsandri, Bolintineanu, Bălcescu, Russo) valorifică literatura populară.

Kogălniceanu spune: „Istoria noastră are destule fapte eroice. Pentru mine, Alexandru cel Bun, Ştefan, Mihai Viteazul sunt mai mult decât Alexandru cel Mare, Anibal, Cezar, iar Războieni, Racova, Călugăreni sunt mai strălucite biruinţe decât Termopile, Maraton, Salamina şi frumoasele noastre ţări sunt destul de mari şi frumoase, să nu căutăm în alte părţi inspiraţie, şi obiceiurile noastre
sunt destul de pitoreşti şi poetice ca să putem găsi sujeturi de scris la noi, să nu împrumutăm de la alte naţii."

Toate aceste recomandări se încadrează în romantism -evocarea unor momente şi personalităţi din istoria naţională, antiteza trecut—prezent, valorificarea tradiţiei folclorice, reînvierea miturilor, descrierile de natură.

M. Kogălniceanu face o trecere în revistă retrospectivă a încercărilor de până atunci, prezintă revistele apărute în cele trei provincii şi recunoaşte meritele lui Eliade şi Asachi. „Literatura noastră făcu pasuri de uriaş şi astăzi se numără cu mândrie între literaturile Europei". Kogălniceanu promite o revistă nouă „părăsind politica", publicând producţiile românilor din teritoriul fostei Dacii „cu condiţia ca acestea să fie bune". El pune problema valorii artistice şi a originalităţii - realizarea unei critici obiective „cartea, nu persoana".

Sub auspiciile programului Daciei se dezvoltă literatura noastră până în contemporaneitate.

Prin varietatea tematică şi bogăţia speciilor, prin cultivarea valorilor limbii literare, prin înalta atitudine civică, paşoptiştii deschid larg porţile spre marea literatură făurită de Eminescu, Creangă, Caragiale.

---

Tag-uri: revista literara

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 23 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---