"Romanul adolescentului miop" este un jurnal deghizat, autorul mimand ca aceste notatii sunt doar materia prima, ce urmeaza ulterior a fi prelucrata. Intentionat �nsa transformarea nu a avut loc. Mircea Eliade ne prezint? astfel prima forma a conceptiei sale despre autenticitate, pusa �n practica ulterior �n eseurile sale si �n perfectiontaa Maitrey.

Scris de un adolescent, primul roman al lui Mircea Eliade foloseste procedee ale prozei moderne si se citeste cu un deosebit interes. Autenticitatea ne �nt�mpina la tot pasul, �ncepand cu primul capitol intitulat "Trebuie sa scriu un roman", unde cu ostentatie declara ca nu are nevoie de inspiratie, si va prezenta propria-i viata cu crizele adolescentei, cu colegii de scoala.

Al doilea capitol se intituleaza "Gloria lui Robert", personaj care �l citeste pe D'Annunzio, italianul "cu carti frumoase si femei frumoase �n amintiri". Robert este adolescentul care vrea sa devina faimos si �i citeste pe Balzac, Ibsen si Victor Eftimiu. Este �n fond un personaj care �si schimba �n mod deliberat mastile, omul care joaca mai multe roluri, incluisiv de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se �n cele din urma chiar de manifestarile unei personalitati schizofrenice, ajung�nd "sa se creada altul".

Ora de muzica, focalizata de autor �n capitolul urmator, "Juranal de clasa" este plina de avatarurile nesupunerii v�rstelor tinere. Profesorul de muzica publicase o romanta, denumita "Crinul", si voia sa-si recupereze banii pentru tipar, de aceea cerea elevilor sa-i cumpere brosura. Insa �ntreaga operatiune se transforma �ntr-un imens hohot de ras, perntru ca baritonii clasei �ncep sa vocifereze la cererea profesorului. Un personaj grotesc care apare �n acest capitol sub denumirea de Fosil , este un evreu schiop care stie bine chimie si copiaza la teze. Colea este un personaj funambulesc care �i trage o palma lui Fosil, iar acesta �l reclama pedagogului, care �l pedepseste pentru ca a tulburat ora.

Un alt caz simptomatic este cel al lui Fanica, elevul terorizat de chimie, care citeste de 10-15 ori fiecare lectie si nu intelege nimic, fiind poate exponentul semnificativ al unui �nvatam�nt scolastic, bazat pe teroare si obiectivele unei �nvatari excel�nd prin rigiditate.

Capitolul "Intre Don Juani" prezinta doi dandy de Bucuresti, aceeasi dintotdeauna, schimbandu-si doar �mbracamintea si comportamentul �n functie de epoca. Discutia se desfasoara �n jurul unor teme din lumea scolareasca: geniile sunt nefericite, elevii urmaresc fetele si doamnele pe bulevard, Sylvia e o fata considerata de autor "vulgara". Totul se petrece �n atmosfera englezeasca a domnilor care fumeaza tigari selecte. Robert vorbeste despre posibilitatea voluptoasa de a se plimba cu o femeie �n jurul platanilor, de a o tine de brat, de a se simti �mpreuna �n al noulea cer, �n timp ce Dinu povesteste o �nt�mplare enigmatica, �n care ca �ntr-un vis, era rapit de pe o strada de o servitoare si dus la alcovul unei tinere dornice sa-l cunoasca.

Capitolul "Corigenta" descrie o experienta extrema a autorului: ram�ne corigent la germana, din cauza unui profesor cu o privire �ngrozitoare, care �l face sa uite lectia �ntr-o clipita. Este cuprins de disperare si se g�ndeste chiar la sinucidere. O alta corigenta apare la matematica .La fel ca �n toate timpurile, �nvatatura provoaca o stare de inconfort existential, durerei groaznice de cap, un stres imens accentuat de mecanicismul �nvatam�ntului acelei vremi. Scopul corigentei pentru profesor era acela ca elevul sa se pregateasca mai bine, sa cunoasca mai bine detaliile acelui obiect subtil.

Soarele de noiembrie trist �n aceast? perioada a anului, marcheaz? parc? lipsa de vitalitate a personajelor dintr-un ora? cu o mitologie �nc? nedescoperit?. Via?a liceului se scurge cu exactitatea unui ceas elve?ian, g?sindu-?i m?sur?toare �n repeti?iile pentru spectacolul "Un liceu model". Unul din cuplete este dedicat elevului bolnav de g?lbinare din cauza chimiei, lucru real, devenit comic tocmai prin coinciden?a dintre culoarea bolnavului ?i specificul multor substan?e ale acelui obiect de studiu. Unii elevi sunt mai expansivi, al?ii mai timizi, dup? cum este firea fiec?ruia. Toate aceste impresii sunt culese de scriitor de la fereastra mansardei prin care se profileaz? lumina unui nou �nceput.

Capitolul "Drumul c?tre mine �nsumi" al romanului �ncearc? s? prezinte st?rile suflete?ti specifice adolecen?ei, analiz�ndu cu liciditate zbuciumul ?i nelini?tile cerebrale precum ?i curiozitatea ajuns? repede entuziasm pentru problemele sociale. Autorul noteaz? am?nun?it reac?iile ?i incertitudinile dezv?luind contradic?iile fiec?riu adolescent, dar �ntrez?rim aici ?i �nceputurile viitoarei personalit??i cu o ferm? disciplin? �n munc?, adormind t�rziu �n noapte, fericit unerori c? ?i-a �nvins propriile-i sl?biciuni.

"Incipit vita nova" ar trebui citit paralel cu amintirile. Pasiunea de latin? i-a fost insuflat? de eruditul s?u profesor Nedelea Locusteanu, autor de docte, eseuri, un �ndrum?tor exigent care l-a �ndemnat sistematic s? studieze limbile orientale. �n afar? de orele de latin, �n afar? de gramatic? ?i vocabular acest profesor le deschidea elevilor s?i orizontul de cultur? general? vorbindu-le de Leonardo da Vinci sau despre Pitagora.

Felul cum cu pu?ini bani elevi ultimilor clase de liceu �?i cump?rau sfertul de ceas de dragoste este prezentat "realist " �n capitolul "S�mb?t?".Pentru autor "s�mb?ta este ziua trupului", ziua care l-a emo?ionat mult timp �n via?a lui de elev.Capitolul se �nchei cu o analiz? profund? a st?rilor stranii ce-l �nv?lui cufund�ndu-l �ntr-un ad�nc zbucium sufletesc.

Despre cartea lui Giovani Papini "Un om Sf�r?it " afl?m �n capitolul Papini, eu ?i lumea, carte care i-a provocat scriitorului o mare dezam?gire pentru c? scriitorul italian i-a luat ini?iativa scriind ceea ce ar fi vrut al s? scrie, dar ?i pentru c? l-a descris a?a cum este. Inten?ia de identificare cu Papini este total?, adolescentul vrea s?-?i formeze �ns? o alt? personalitate, hot?r�re de schimbare, care pare irevocabil?: "In cur�nd voi fi altul. Voi ar?ta celorla?i c? fluviul sufletului meu se poate rev?rsa ?i �n alt? matc?. Voi rodi pretudindeni roade noi. Lupta se duce �n sufletul autorului, pentru crearea unei personalit??i diferite, pentru a descoperi noi r?d?cini acolo unde ele nu sunt. Jurnalul se �ntinde pe durata unui an �ntreg:un an lung, plin de reflec?iile unui adolescent care tr?ie?te experimentele cele mai bizare. Prietenii se �ndep?rtraz? treptat:"Am fost at�t de singur �n ultimile luni, �nc�t m? socoteam aproape f?r? prieteni". Revederea cu ei st? sub semnul unui bun r?mas:"Pa?ii mei m? �nstr?inau de prieteni, ?i pa?ii lor m? dep?rtau".

O retrospectiv? a vie?ii sale la v�rsta de optisprezece ani o face autorul �n capitolul "M? clatin? V�nturile".

"Bacaleaureatul" �nf??i?eaz? partea final? a epocii de ?colaritate; adolescentul care citise at�t de mult se simte ofensat de atitudinea indiferent? a profesorilor, care �l desconsider?, �i dau note mici. Elevul este singur �n fa?a profesorului "Sunt aproape trecut. ?i nu simt nici o bucurie, ?i asta m? doare: mult, mult".

Capitolul "Final" consfin?e?te sf�r?itul perioadei de liceu:"Mi-am citit numele pe list?, cu ochi tulburi". Pe autor �l �ntristau clasele �n care nu va mai z?ri nici o fa?? cunoscut? iar "ideea de sf�r?it de epoc?" i se p?rea "cutremur?toare".

Scris de un adolescent, primul roman al lui Mircea Eliade folose?te procedee ale prozei moderne ?i se cite?te cu un interes deosebit, autorul voind astel ca fiecare adolescent s? se reg?seasc? �n scrierea lui, de aceea autorul l-a numit "Romanul adolescentului miop", chiar dac? con?ine pasaje �ntregi din jurnalul adolescentului Eliade.

---

Tag-uri: roman, jurnal, literatura, retrospectiva

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 23 November '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---