In anul 780 traia in Dacia de atunci cel de-al 33-lea decheneu, pe nume Kesarion Breb. Intr-un manuscris al carui autor a fost profesorul Stamate, s-au consemnat via?a, inva?atura si povestirile lui Kesarion. Autorul primeste in cele din urma acest manuscris din partea profesorului al carui elev a fost chiar autorul. Profesorul considera lucrarea ca fiind o poveste de dragoste.

In acelasi an 780, preotul Zamolxis a decis ca trebuia sa fie schimbat cu cel de-al 33-lea. Acesta avea sa fie in cele din urma Kesarion Breb.

Preotul l-a ales, dar i-a incredin?at o misiune care insemna ca Breb sa plece in Egipt. Misiunea era secreta, si obiectivele ei erau aflarea daca religia nou aparuta, crestinismul, era mai buna sau putea inlocui in vreun fel vechile legi. in aceeasi masura, Kesarion a plecat spre Bizan? deoarece acesta din urma era sufletul crestinismului.

In calatoria sa de a indeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un slujitor, un dac crestin. Kesarion Breb a urmat apoi inva?aturile preo?ilor ini?ia?i in crestinism.

In anul 787, Kesarion impreuna cu slujitorul sau au plecat spre marele Bizan? pentru a pune in aplicare planul batranului decheneu. In Bizan?, Kesarion l-a cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de Irina, imparateasa si mama lui Constantin.

Imparateasa Irina domnea in Bizan?, unde reusise sa se faca foarte cunoscuta prin sus?inerea de catre aceasta a crestinismului.ea a fost ascultata de popor si a stabilit crestinismul religia oficiala in teritoriu. Pe langa aceste lucruri, a reusit sa renoveze vechile biserici crestine precum si icoanele din acestea.

Localitatea incotro Kesarion si slujitorul lui se indreptau a fost Amnia. Pe drum ei au poposit la un han de unde au aflat de cuviosul Filaret. Acesta era cunoscut in intregul ?inul pentru bunatatea dar si sfin?enia acestuia. Kesarion avea de la episcopul Platon un dar pentru cuviosul Filaret; zece magari incarca?i cu grau. La vederea darului, Filaret si falimia lui s-au bucurat. insa nu a durat mult bucuria deoarece casa a fost mai tarziu incarcata cu cersetori.

La casa lui Filaret, Kesarion a cunoscut-o pe Maria, nepoata lui Filaret careia i-a dat sa probeze conturul imparatesc, care i s-a potrivit perfect. Astfel Maria a fost dusa la palat spre a fi prezentata lui Constantin si Irina. Scopul era o intrecer intre fete pentru a deveni so?ia lui Constantin. Astfel, la palat mai erau inca nouasprezece fete frumoase de vi?a nobila. insa acest lucru nu a inpiedicat-o pe Maria de la Amnia sa castige, care, dupa un lung concurs, a reusit sa ajunga langa Constantin ca so?ie.La nunta a participat, firesc, si familia Mariei care, in cele din urma s-au mutat la curtea inmarateasca.

Insa Constantin a fost necredincios so?iei sale dar si mamei dale impotriva careia a uneltit. Despre acest plan stia si Kesarion Breb care i-a povestit imparatesei Irina, aceasta inchizandu-l pe fiul ei si pedepsindu-l. La aflarea cestii varagii si paznicii s-au rasculat si au reusit sa-l elibereze pe Constantin care mai tarziu a fost incoronat inlocuind-o pe mama sa, Irina.

Constantin a renegat-o pe so?ia lui, Maria, si s-a casatorit cu Teodota.

Maria a fost alungata in insula Principelor unde aceasta a fost obligata sa se prostitueze, timp in care bunicul ei a murit. Dar Maria a asistat numai la moartea si priveghiul bunicului ei pentru ca so?ul ei nu i-a dat voie sa se duca si la priveghiul bunicii ei.

Dar in tot acest timp, in Bizan? poporul aflase de nelegiuirile lui Constantin si l-au detronat in cele din urma.

Cand Kesarion Breb s-a intors in Dacia, Constantin geja il omorase pe episcopul Platon la fel ca si pe Alexie Moseles. Kesarion a aflat despre detronarea lui Constantin dintr-o scrisoare primita in Dacia. Scria cum ca fiului lui Irina i-a fost luat locul pe tron de catre mama sa care l-a pedepsit. in acest proces, Irina a fost ajutata de varangii si de popor. Astfel Irina a revenit pe tronul Bizan?ului, iar Maria a aflat toate acestea de la un sol trimis la manastirea unde aceasta traia.

Astfel Kesarion Breb devenise ultimul decheneu. El a iesit pentru a binecuvanta oamenii Daciei, despre care auzise de la slujitorul sau, Constantin , ca mul?i sus?ineau ideea ridicarii de manastiri crestine in Dacia dar ca se temeau de for?a slujitorului lui Zamolxis.

---

Tag-uri: comentariu, mihail sadoveanu, manuscris, literatura, bac

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 03 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---