Statistics:
Visits: 919 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Celebra ucigasa austriaca Martha Lowenstein: cele 5 crime savarsite
Q: | Intreaba despre Celebra ucigasa austriaca Martha Lowenstein: cele 5 crime savarsite |
Sfarşitul războiului le-a găsit pe Martha Lowenstein si familia sa în situaţia cand au trebuit să ia totul de la început.După acele zile febrile, care au urmat semnării tratatului de la Trianon, Martha a făcut cunoştinţă la Viena cu locotenentul Marek. Ea împlinise 30 de ani, în timp ce tanărul ofiţer nu avea decat 23. în ciuda aceste diferenţe o patimă nebună îl leagă de tanăra femeie.
„Epoca ofiţerilor s-a terminat" i-a spus Martha soţului său într-o zi, înebunită de luxul pe care-l etalau în jurul său îmbogăţiţii de război. Pentru tine meseria armelor nu prezintă nici un viitor. Dacă vrei să mă asculţi, comerţul şi afacerile sunt cele care prezintă acum interes".
Marek, o fire docilă şi mai ales subjugat de farmecele femeii pe care nu vroia s-o piardă, şi-a dat demisia şi s-a dedicat furniturilor pentru armată. A caştigat bani mulţi, dar nu suficienţi spre a satisface pe Martha şi familia ei.
La îndemnurile repetate ale soţiei, Marek a început să se ocupe cu electrificarea satelor, dar lipsit de cunoştinţe şi experinţă avea să înregistreze numai eşecuri. „Nu te pricepi la afaceri - îi spuse Martha. Priveşte în jurul tău -pe toţi cum caştigă bani mulţi. Nu eşti bun de nimic.; Lasă-mă pe mine să fac eu ce ştiu.” Şi a făcut...
După catăva vreme, „inginerul Marek a fost găsit în grădina casei, zăcand, cu piciorul aproape rupt de la genunchi avand alături un topor însîngerat. A fost dus in nesimţire la spital. Cand şi-a revenit a spus că a umblat neatent cu toporul, încercand să doboare un copac.
Ancheta avea să stabilească că, cu cateva zile înainte de accident, Marek se asigurase contra accidentelor la Compania Anglo-Danubiană pentru frumoasa sumă de . 400000 dolari. 400000 dolari era o sumă pe care puţini o aveau. Compania de asigurări bănuind că este vorba de ceva necurat la mijloc, îl învinui că s-a rănit intenţionat şi îi intenta un proces.
Afacerea se schimba în rău pentru cei doi soţi. Expertiza medicală a arătat că bărbatul -sau complicele său - s-a lovit de cinci ori cu toporul, ca să-şi facă rana mai îngrozitoare. în acest moment o ziaristă reputată, Karirt" Michaelis, se gandi să facă o vizită soţiei celui care starnise atata vîlvă. Martha o întîmpină cu un zambet bland şi trist.
„S-a spus, se planse ea, că bărbatul meu m-a luat de pe stradă, că l-am înşelat întotdeauna, că am voit să ascund faptul că este mai tanăr decît mine, că eram cheltuitoare mare şi că din această pricină l-am îndemnat să devină escroc. Nimic nu-i adevărat, doamnă, totul este minciună, suntem oameni cinstiţi..."
Martha avea un accent calm şi totodată patetic. Ochii ei mari, verzi, subliniau în mod neobişnuit declaraţiile sale. Karin Michaelis fu convinsă şi începu o campanie de presă, spre a dovedi nevinovăţia celor doi soţi. Se porniră polemici : unele ziare acuzară pe medicii experţi de a fi fost cumpăraţi de către compania de asigurări ; au fost numiţi contraexperţi, care găsiră pe Martha la căpătaiul soţului ei ; aceştia, impresionaţi de farmecul aparte al femeii, au scris că accidentul a fost autentic.
Procesul a făcut senzaţie şi Viena întreagă se înghesuia în sala de şedinţă, spre a vedea pe frumoasa „vrăjitoare" cu părul roşu. Compania de asigurări fu condamnată să plătească 240 000 dolari lui Marek, dar aceasta izbuti să nu achite decat o mică parte din această sumă.
Un an mai tarziu, Marek a murit de un cancer la stomac (aşa s-a consemnat în foaia de deces eliberată de medicul cartierului).
Doi ani mai tarziu, o prietenă intimă a Marthei pe nume Felicitas, muri de un cancer la stomac (din cate s-a crezut) şi aceasta lăsă prin testament văduvei Marek, o asigurare pe viaţă de 5 000 şilingi.
A trecut un an, o mătuşe bătrană a Marthei a murit de cancer de stomac (acelaşi diagnostic !). La randul ei, a lăsat prin testament mica ei avere nepoatei sale.
Au mai trecut trei ani. Trăsăturile Marthei Marek s-au mai înăsprit, dar ochii ei păstrau farmecul lor straniu. Pe stradă, cînd o întalneau, bărbaţii nu mai spuneau despre dînsa : „Cat este de frumoasă !" ci : „Cat de frumoasă trebuie să fi fost !".
Cochetăria femeii a pierdut acel aspect nebunatic, care înfrumuseţează tinereţea. Dar cerinţele ei sunt acum ca regretele unei femei care nu înţelege să se resemneze cu îmbătrînirea. în jurul ei, cercul adoratorilor s-a tot rărit aşa încat, în faţa oglinzii, a rămas numai o amintire a ceea ce a fost.
Împreună cu fetiţa ei Johana, în varstă de 12 ani şi Alexandru, de 4 ani, se stabileşte la Modling, o localitate micuţă şi plină de farmec situată la 30 km de Viena. Este timpul în care monstrul ar putea să aibă remuşcări ; varsta şi cei doi copii ar fi putut s-o determine la aceasta. Dar există fiinţe bolnave, dominate de nebunie distrug - aşa cum avea să consemneze autorul acestor reia martor ocular al procesului - care se asmute impotriva tuturor, străini şi rude, duşmani şi prieteni. în acele lungi stări de prostraţie în care Martha Marek cădea uneori, a conceput planuri ascunse, groaznice pe capul copiilor. Delirul ucigaş, ţinut ascuns în adancurile ei, iese la lumina. Martha Marek îşi cheamă copii şi-i strange în braţe cu pasiune bolnăvicioasă, dar în aceşti ochi verzi, imenşi, care tulbură prin lumina lor, copiii nu pot ghici lupta unei femei cu o fiară, zbuciumul ei contra unui monstru. Supuşi, ei strang langă acest san veştejit, langă această inimă pierduta cate era a mamei lor.
Dar în lupta Marthei Marek cu ea însăşi, instinctul răului învinge.
In viaţa ei apare un bărbat, un om tanar nepăsător şi veşnic în căutare de bani. O bucurie oribilă cuprins-o pe femeia de 50 de ani cand a văzut pe mica Johanna jucandu-se cu acest nou „tată" care îi va servi la cumplita ei combinaţie.
Deznodământul dramei a fost rapid.
Intr-o bună Johanna se stinse de o boală de stomac, după ce a vomi o noapte întreagă. Cu puţin timp înainte doamna Martha încheiase o asigurare pe viaţă, pe numele copilului şi favoarea ei.
Martha s-a mutat şi s-a instalat într-o vilă de la ms ginea Vienei, împreună cu iubitul ei, un bărbat cu zece mai tanăr decat ea, Jeno Neumann. A trecut vremea cand bărbaţii făceau orice nebunie spre a procura banii necesar fanteziilor ei ; acum Martha este aceea care trebuie lege prin cadouri pe bărbatul iubit. Banii de la asigurarea micei Johanna fură repede cheltuiţi.
„Epoca ofiţerilor s-a terminat" i-a spus Martha soţului său într-o zi, înebunită de luxul pe care-l etalau în jurul său îmbogăţiţii de război. Pentru tine meseria armelor nu prezintă nici un viitor. Dacă vrei să mă asculţi, comerţul şi afacerile sunt cele care prezintă acum interes".
Marek, o fire docilă şi mai ales subjugat de farmecele femeii pe care nu vroia s-o piardă, şi-a dat demisia şi s-a dedicat furniturilor pentru armată. A caştigat bani mulţi, dar nu suficienţi spre a satisface pe Martha şi familia ei.
La îndemnurile repetate ale soţiei, Marek a început să se ocupe cu electrificarea satelor, dar lipsit de cunoştinţe şi experinţă avea să înregistreze numai eşecuri. „Nu te pricepi la afaceri - îi spuse Martha. Priveşte în jurul tău -pe toţi cum caştigă bani mulţi. Nu eşti bun de nimic.; Lasă-mă pe mine să fac eu ce ştiu.” Şi a făcut...
După catăva vreme, „inginerul Marek a fost găsit în grădina casei, zăcand, cu piciorul aproape rupt de la genunchi avand alături un topor însîngerat. A fost dus in nesimţire la spital. Cand şi-a revenit a spus că a umblat neatent cu toporul, încercand să doboare un copac.
Ancheta avea să stabilească că, cu cateva zile înainte de accident, Marek se asigurase contra accidentelor la Compania Anglo-Danubiană pentru frumoasa sumă de . 400000 dolari. 400000 dolari era o sumă pe care puţini o aveau. Compania de asigurări bănuind că este vorba de ceva necurat la mijloc, îl învinui că s-a rănit intenţionat şi îi intenta un proces.
Afacerea se schimba în rău pentru cei doi soţi. Expertiza medicală a arătat că bărbatul -sau complicele său - s-a lovit de cinci ori cu toporul, ca să-şi facă rana mai îngrozitoare. în acest moment o ziaristă reputată, Karirt" Michaelis, se gandi să facă o vizită soţiei celui care starnise atata vîlvă. Martha o întîmpină cu un zambet bland şi trist.
„S-a spus, se planse ea, că bărbatul meu m-a luat de pe stradă, că l-am înşelat întotdeauna, că am voit să ascund faptul că este mai tanăr decît mine, că eram cheltuitoare mare şi că din această pricină l-am îndemnat să devină escroc. Nimic nu-i adevărat, doamnă, totul este minciună, suntem oameni cinstiţi..."
Martha avea un accent calm şi totodată patetic. Ochii ei mari, verzi, subliniau în mod neobişnuit declaraţiile sale. Karin Michaelis fu convinsă şi începu o campanie de presă, spre a dovedi nevinovăţia celor doi soţi. Se porniră polemici : unele ziare acuzară pe medicii experţi de a fi fost cumpăraţi de către compania de asigurări ; au fost numiţi contraexperţi, care găsiră pe Martha la căpătaiul soţului ei ; aceştia, impresionaţi de farmecul aparte al femeii, au scris că accidentul a fost autentic.
Procesul a făcut senzaţie şi Viena întreagă se înghesuia în sala de şedinţă, spre a vedea pe frumoasa „vrăjitoare" cu părul roşu. Compania de asigurări fu condamnată să plătească 240 000 dolari lui Marek, dar aceasta izbuti să nu achite decat o mică parte din această sumă.
Un an mai tarziu, Marek a murit de un cancer la stomac (aşa s-a consemnat în foaia de deces eliberată de medicul cartierului).
Doi ani mai tarziu, o prietenă intimă a Marthei pe nume Felicitas, muri de un cancer la stomac (din cate s-a crezut) şi aceasta lăsă prin testament văduvei Marek, o asigurare pe viaţă de 5 000 şilingi.
A trecut un an, o mătuşe bătrană a Marthei a murit de cancer de stomac (acelaşi diagnostic !). La randul ei, a lăsat prin testament mica ei avere nepoatei sale.
Au mai trecut trei ani. Trăsăturile Marthei Marek s-au mai înăsprit, dar ochii ei păstrau farmecul lor straniu. Pe stradă, cînd o întalneau, bărbaţii nu mai spuneau despre dînsa : „Cat este de frumoasă !" ci : „Cat de frumoasă trebuie să fi fost !".
Cochetăria femeii a pierdut acel aspect nebunatic, care înfrumuseţează tinereţea. Dar cerinţele ei sunt acum ca regretele unei femei care nu înţelege să se resemneze cu îmbătrînirea. în jurul ei, cercul adoratorilor s-a tot rărit aşa încat, în faţa oglinzii, a rămas numai o amintire a ceea ce a fost.
Împreună cu fetiţa ei Johana, în varstă de 12 ani şi Alexandru, de 4 ani, se stabileşte la Modling, o localitate micuţă şi plină de farmec situată la 30 km de Viena. Este timpul în care monstrul ar putea să aibă remuşcări ; varsta şi cei doi copii ar fi putut s-o determine la aceasta. Dar există fiinţe bolnave, dominate de nebunie distrug - aşa cum avea să consemneze autorul acestor reia martor ocular al procesului - care se asmute impotriva tuturor, străini şi rude, duşmani şi prieteni. în acele lungi stări de prostraţie în care Martha Marek cădea uneori, a conceput planuri ascunse, groaznice pe capul copiilor. Delirul ucigaş, ţinut ascuns în adancurile ei, iese la lumina. Martha Marek îşi cheamă copii şi-i strange în braţe cu pasiune bolnăvicioasă, dar în aceşti ochi verzi, imenşi, care tulbură prin lumina lor, copiii nu pot ghici lupta unei femei cu o fiară, zbuciumul ei contra unui monstru. Supuşi, ei strang langă acest san veştejit, langă această inimă pierduta cate era a mamei lor.
Dar în lupta Marthei Marek cu ea însăşi, instinctul răului învinge.
In viaţa ei apare un bărbat, un om tanar nepăsător şi veşnic în căutare de bani. O bucurie oribilă cuprins-o pe femeia de 50 de ani cand a văzut pe mica Johanna jucandu-se cu acest nou „tată" care îi va servi la cumplita ei combinaţie.
Deznodământul dramei a fost rapid.
Intr-o bună Johanna se stinse de o boală de stomac, după ce a vomi o noapte întreagă. Cu puţin timp înainte doamna Martha încheiase o asigurare pe viaţă, pe numele copilului şi favoarea ei.
Martha s-a mutat şi s-a instalat într-o vilă de la ms ginea Vienei, împreună cu iubitul ei, un bărbat cu zece mai tanăr decat ea, Jeno Neumann. A trecut vremea cand bărbaţii făceau orice nebunie spre a procura banii necesar fanteziilor ei ; acum Martha este aceea care trebuie lege prin cadouri pe bărbatul iubit. Banii de la asigurarea micei Johanna fură repede cheltuiţi.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 25 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :