Statistics:
Visits: 913 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Celebra ucigasa austriaca Martha Lowenstein: cele 5 crime savarsite
Q: | Intreaba despre Celebra ucigasa austriaca Martha Lowenstein: cele 5 crime savarsite |
Sfarşitul războiului le-a găsit pe Martha Lowenstein si familia sa în situaţia cand au trebuit să ia totul de la început.După acele zile febrile, care au urmat semnării tratatului de la Trianon, Martha a făcut cunoştinţă la Viena cu locotenentul Marek. Ea împlinise 30 de ani, în timp ce tanărul ofiţer nu avea decat 23. în ciuda aceste diferenţe o patimă nebună îl leagă de tanăra femeie.
„Epoca ofiÅ£erilor s-a terminat" i-a spus Martha soÅ£ului său într-o zi, înebunită de luxul pe care-l etalau în jurul său îmbogăţiÅ£ii de război. Pentru tine meseria armelor nu prezintă nici un viitor. Dacă vrei să mă asculÅ£i, comerÅ£ul ÅŸi afacerile sunt cele care prezint ƒ acum interes".
Marek, o fire docilă şi mai ales subjugat de farmecele femeii pe care nu vroia s-o piardă, şi-a dat demisia şi s-a dedicat furniturilor pentru armată. A caştigat bani mulţi, dar nu suficienţi spre a satisface pe Martha şi familia ei.
La îndemnurile repetate ale soţiei, Marek a început să se ocupe cu electrificarea satelor, dar lipsit de cunoştinţe şi experinţă avea să înregistreze numai eşecuri. „Nu te pricepi la afaceri - îi spuse Martha. Priveşte în jurul tău -pe toţi cum caştigă bani mulţi. Nu eşti bun de nimic.; Lasă-mă pe mine să fac eu ce ştiu.†Şi a făcut...
După catăva vreme, „inginerul Marek a fost găsit în grădina casei, zăcand, cu piciorul aproape rupt de la genunchi avand alături un topor însîngerat. A fost dus in nesimţire la spital. Cand şi-a revenit a spus că a umblat neatent cu toporul, încercand să doboare un copac.
Ancheta avea să stabilească că, cu cateva zile înainte de accident, Marek se asigurase contra accidentelor la Compania Anglo-Danubiană pentru frumoasa sumă de . 400000 dolari. 400000 dolari era o sumă pe care puţini o aveau. Compania de asigurări bănuind că este vorba de ceva necurat la mijloc, îl învinui că s-a rănit intenţionat şi îi intenta un proces.
Afacerea se schimba în rău pentru cei doi soţi. Expertiza medicală a arătat că bărbatul -sau complicele său - s-a lovit de cinci ori cu toporul, ca să-şi facă rana mai îngrozitoare. în acest moment o ziaristă reputată, Karirt" Michaelis, se gandi să facă o vizită soţiei celui care starnise atata vîlvă. Martha o întîmpină cu un zambet bland şi trist.
„S-a spus, se planse ea, că bărbatul meu m-a luat de pe stradă, că l-am înşelat întotdeauna, că am voit să ascund faptul că este mai tanăr decît mine, că eram cheltuitoare mare şi că din această pricină l-am îndemnat să devină escroc. Nimic nu-i adevărat, doamnă, totul este minciună, suntem oameni cinstiţi..."
Martha avea un accent calm şi totodată patetic. Ochii ei mari, verzi, subliniau în mod neobişnuit declaraţiile sale. Karin Michaelis fu convinsă şi începu o campanie de presă, spre a dovedi nevinovăţia celor doi soţi. Se porniră polemici : unele ziare acuzară pe medicii experţi de a fi fost cumpăraţi de către compania de asigurări ; au fost numiţi contraexperţi, care găsiră pe Martha la căpătaiul soţului ei ; aceştia, impresionaţi de farmecul aparte al femeii, au scris că accidentul a fost autentic.
Procesul a făcut senzaţie şi Viena întreagă se înghesuia în sala de şedinţă, spre a vedea pe frumoasa „vrăjitoare" cu părul roşu. Compania de asigurări fu condamnată să plătească 240 000 dolari lui Marek, dar aceasta izbuti să nu achite decat o mică parte din această sumă.
Un an mai tarziu, Marek a murit de un cancer la stomac (aşa s-a consemnat în foaia de deces eliberată de medicul cartierului).
Doi ani mai tarziu, o prietenă intimă a Marthei pe nume Felicitas, muri de un cancer la stomac (din cate s-a crezut) şi aceasta lăsă prin testament văduvei Marek, o asigurare pe viaţă de 5 000 şilingi.
A trecut un an, o mătuşe bătrană a Marthei a murit de cancer de stomac (acelaşi diagnostic !). La randul ei, a lăsat prin testament mica ei avere nepoatei sale.
Au mai trecut trei ani. Trăsăturile Marthei Marek s-au mai înăsprit, dar ochii ei păstrau farmecul lor straniu. Pe stradă, cînd o întalneau, bărbaţii nu mai spuneau despre dînsa : „Cat este de frumoasă !" ci : „Cat de frumoasă trebuie să fi fost !".
Cochetăria femeii a pierdut acel aspect nebunatic, care înfrumuseţează tinereţea. Dar cerinţele ei sunt acum ca regretele unei femei care nu înţelege să se resemneze cu îmbătrînirea. în jurul ei, cercul adoratorilor s-a tot rărit aşa încat, în faţa oglinzii, a rămas numai o amintire a ceea ce a fost.
Împreună cu fetiţa ei Johana, în varstă de 12 ani şi Alexandru, de 4 ani, se stabileşte la Modling, o localitate micuţă şi plină de farmec situată la 30 km de Viena. Este timpul în care monstrul ar putea să aibă remuşcări ; varsta şi cei doi copii ar fi putut s-o determine la aceasta. Dar există fiinţe bolnave, dominate de nebunie distrug - aşa cum avea să consemneze autorul acestor reia martor ocular al procesului - care se asmute impotriva tuturor, străini şi rude, duşmani şi prieteni. în acele lungi stări de prostraţie în care Martha Marek cădea uneori, a conceput planuri ascunse, groaznice pe capul copiilor. Delirul ucigaş, ţinut ascuns în adancurile ei, iese la lumina. Martha Marek îşi cheamă copii şi-i strange în braţe cu pasiune bolnăvicioasă, dar în aceşti ochi verzi, imenşi, care tulbură prin lumina lor, copiii nu pot ghici lupta unei femei cu o fiară, zbuciumul ei contra unui monstru. Supuşi, ei strang langă acest san veştejit, langă această inimă pierduta cate era a mamei lor.
Dar în lupta Marthei Marek cu ea însăşi, instinctul răului învinge.
In viaţa ei apare un bărbat, un om tanar nepăsător şi veşnic în căutare de bani. O bucurie oribilă cuprins-o pe femeia de 50 de ani cand a văzut pe mica Johanna jucandu-se cu acest nou „tată" care îi va servi la cumplita ei combinaţie.
Deznodământul dramei a fost rapid.
Intr-o bună Johanna se stinse de o boală de stomac, după ce a vomi o noapte întreagă. Cu puţin timp înainte doamna Martha încheiase o asigurare pe viaţă, pe numele copilului şi favoarea ei.
Martha s-a mutat şi s-a instalat într-o vilă de la ms ginea Vienei, împreună cu iubitul ei, un bărbat cu zece mai tanăr decat ea, Jeno Neumann. A trecut vremea cand bărbaţii făceau orice nebunie spre a procura banii necesar fanteziilor ei ; acum Martha este aceea care trebuie lege prin cadouri pe bărbatul iubit. Banii de la asigurarea micei Johanna fură repede cheltuiţi.
„Epoca ofiÅ£erilor s-a terminat" i-a spus Martha soÅ£ului său într-o zi, înebunită de luxul pe care-l etalau în jurul său îmbogăţiÅ£ii de război. Pentru tine meseria armelor nu prezintă nici un viitor. Dacă vrei să mă asculÅ£i, comerÅ£ul ÅŸi afacerile sunt cele care prezint ƒ acum interes".
Marek, o fire docilă şi mai ales subjugat de farmecele femeii pe care nu vroia s-o piardă, şi-a dat demisia şi s-a dedicat furniturilor pentru armată. A caştigat bani mulţi, dar nu suficienţi spre a satisface pe Martha şi familia ei.
La îndemnurile repetate ale soţiei, Marek a început să se ocupe cu electrificarea satelor, dar lipsit de cunoştinţe şi experinţă avea să înregistreze numai eşecuri. „Nu te pricepi la afaceri - îi spuse Martha. Priveşte în jurul tău -pe toţi cum caştigă bani mulţi. Nu eşti bun de nimic.; Lasă-mă pe mine să fac eu ce ştiu.†Şi a făcut...
După catăva vreme, „inginerul Marek a fost găsit în grădina casei, zăcand, cu piciorul aproape rupt de la genunchi avand alături un topor însîngerat. A fost dus in nesimţire la spital. Cand şi-a revenit a spus că a umblat neatent cu toporul, încercand să doboare un copac.
Ancheta avea să stabilească că, cu cateva zile înainte de accident, Marek se asigurase contra accidentelor la Compania Anglo-Danubiană pentru frumoasa sumă de . 400000 dolari. 400000 dolari era o sumă pe care puţini o aveau. Compania de asigurări bănuind că este vorba de ceva necurat la mijloc, îl învinui că s-a rănit intenţionat şi îi intenta un proces.
Afacerea se schimba în rău pentru cei doi soţi. Expertiza medicală a arătat că bărbatul -sau complicele său - s-a lovit de cinci ori cu toporul, ca să-şi facă rana mai îngrozitoare. în acest moment o ziaristă reputată, Karirt" Michaelis, se gandi să facă o vizită soţiei celui care starnise atata vîlvă. Martha o întîmpină cu un zambet bland şi trist.
„S-a spus, se planse ea, că bărbatul meu m-a luat de pe stradă, că l-am înşelat întotdeauna, că am voit să ascund faptul că este mai tanăr decît mine, că eram cheltuitoare mare şi că din această pricină l-am îndemnat să devină escroc. Nimic nu-i adevărat, doamnă, totul este minciună, suntem oameni cinstiţi..."
Martha avea un accent calm şi totodată patetic. Ochii ei mari, verzi, subliniau în mod neobişnuit declaraţiile sale. Karin Michaelis fu convinsă şi începu o campanie de presă, spre a dovedi nevinovăţia celor doi soţi. Se porniră polemici : unele ziare acuzară pe medicii experţi de a fi fost cumpăraţi de către compania de asigurări ; au fost numiţi contraexperţi, care găsiră pe Martha la căpătaiul soţului ei ; aceştia, impresionaţi de farmecul aparte al femeii, au scris că accidentul a fost autentic.
Procesul a făcut senzaţie şi Viena întreagă se înghesuia în sala de şedinţă, spre a vedea pe frumoasa „vrăjitoare" cu părul roşu. Compania de asigurări fu condamnată să plătească 240 000 dolari lui Marek, dar aceasta izbuti să nu achite decat o mică parte din această sumă.
Un an mai tarziu, Marek a murit de un cancer la stomac (aşa s-a consemnat în foaia de deces eliberată de medicul cartierului).
Doi ani mai tarziu, o prietenă intimă a Marthei pe nume Felicitas, muri de un cancer la stomac (din cate s-a crezut) şi aceasta lăsă prin testament văduvei Marek, o asigurare pe viaţă de 5 000 şilingi.
A trecut un an, o mătuşe bătrană a Marthei a murit de cancer de stomac (acelaşi diagnostic !). La randul ei, a lăsat prin testament mica ei avere nepoatei sale.
Au mai trecut trei ani. Trăsăturile Marthei Marek s-au mai înăsprit, dar ochii ei păstrau farmecul lor straniu. Pe stradă, cînd o întalneau, bărbaţii nu mai spuneau despre dînsa : „Cat este de frumoasă !" ci : „Cat de frumoasă trebuie să fi fost !".
Cochetăria femeii a pierdut acel aspect nebunatic, care înfrumuseţează tinereţea. Dar cerinţele ei sunt acum ca regretele unei femei care nu înţelege să se resemneze cu îmbătrînirea. în jurul ei, cercul adoratorilor s-a tot rărit aşa încat, în faţa oglinzii, a rămas numai o amintire a ceea ce a fost.
Împreună cu fetiţa ei Johana, în varstă de 12 ani şi Alexandru, de 4 ani, se stabileşte la Modling, o localitate micuţă şi plină de farmec situată la 30 km de Viena. Este timpul în care monstrul ar putea să aibă remuşcări ; varsta şi cei doi copii ar fi putut s-o determine la aceasta. Dar există fiinţe bolnave, dominate de nebunie distrug - aşa cum avea să consemneze autorul acestor reia martor ocular al procesului - care se asmute impotriva tuturor, străini şi rude, duşmani şi prieteni. în acele lungi stări de prostraţie în care Martha Marek cădea uneori, a conceput planuri ascunse, groaznice pe capul copiilor. Delirul ucigaş, ţinut ascuns în adancurile ei, iese la lumina. Martha Marek îşi cheamă copii şi-i strange în braţe cu pasiune bolnăvicioasă, dar în aceşti ochi verzi, imenşi, care tulbură prin lumina lor, copiii nu pot ghici lupta unei femei cu o fiară, zbuciumul ei contra unui monstru. Supuşi, ei strang langă acest san veştejit, langă această inimă pierduta cate era a mamei lor.
Dar în lupta Marthei Marek cu ea însăşi, instinctul răului învinge.
In viaţa ei apare un bărbat, un om tanar nepăsător şi veşnic în căutare de bani. O bucurie oribilă cuprins-o pe femeia de 50 de ani cand a văzut pe mica Johanna jucandu-se cu acest nou „tată" care îi va servi la cumplita ei combinaţie.
Deznodământul dramei a fost rapid.
Intr-o bună Johanna se stinse de o boală de stomac, după ce a vomi o noapte întreagă. Cu puţin timp înainte doamna Martha încheiase o asigurare pe viaţă, pe numele copilului şi favoarea ei.
Martha s-a mutat şi s-a instalat într-o vilă de la ms ginea Vienei, împreună cu iubitul ei, un bărbat cu zece mai tanăr decat ea, Jeno Neumann. A trecut vremea cand bărbaţii făceau orice nebunie spre a procura banii necesar fanteziilor ei ; acum Martha este aceea care trebuie lege prin cadouri pe bărbatul iubit. Banii de la asigurarea micei Johanna fură repede cheltuiţi.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 25 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :