Racul este o tumoare cu evolutie maligna, care netratata se dezvolta progresiv, determinand insamantari (metastaze) si in alte organe, producand moartea bolnavului.

Originea poate fi in orice tesut al organismului, dar mai ales in tesutul perivascular, epiteliul canalelor excretoare ale glandelor, criptele mucoaselor.

Tumoarea creste prin inmultirea celulelor, prin diviziune indirecta, mai rar prin diviziune directa; ritmul de diviziune a celulelor neoplazice este mult mai accelerat decat ritmul normal de crestere. Uneori, cancerul apare pe o leziune preexistenta „precanceroasa".

Teoretic, orice focar de iritatie cronica, distrofie sau orice tumoare benigna poate fi socotita ca o stare precanceroasa. Printre cele mai frecvente boli socotite ca stari precanceroase sunt: ul cerul gastric calos, metnta cronica a colului uterin, rezistenta la tratament, mastoza chistica, fibroadenomul mamar, polipii digestivi, chisturile papilifere ale ovarului, leucoplaziile.

Structura microscopica a cancerului aminteste structura tesutului din care s-a dezvoltat. Creste prin proliferare celulara, invadand tesuturile invecinate, vasele sanguine si limfatice, teaca nervilor; de aceea, tumorile canceroase nu sunt delimitate, au marginile difuze, dure, aderente la tesuturile vecine; tratate tarziu se pot reface (recidiva) sau pot da metastaze.

Metastazarea consta in aparitia la distanta de tumoarea primitiva a unei alte tumori, asemanatoare cu prima. Caile de propagare pot fi: limfatice, sanguine sau prin teaca nervilor.

In evolutia unui cancer se descriu trei etape :
a) faza locala, in care nodulul neoplazic invadeaza si distruge tesuturile din imediata vecinatate;
b) faza de extensie regionala, care se realizeaza pe cale limfatica, determinand invadarea ganglionilor limfatici din apropierea tumorii;
c) faza de generalizare, cand celulele neoplazice depasesc ganglionii limfatici regionali si ajung la distanta mare de tumoare, producand metastaze.

Mecanismul formarii cancerului este inca necunoscut, dar atentia este indreptata spre studierea factorilor prin care conditiile nervoase, endocrine si metabolice ale organismului influenteaza cresterea anormala a tesuturilor.

Se pare ca factorul general este dirijat de sistemul nervos, care prin intermediul hipofizei, al celorlalte glande endocrine si al modificarilor biologice favorizeaza proliferarea anormala a tesuturilor.

Factorul local are rolul de a influenta tendinta anormala de crestere in sensul malign sau benign; aceste conditii locale (cancer de gudron, iritatii locale) nu sunt eficiente de cat pe un teren pregatit de conditii generale.

Se discuta unele conditii favorizante, cu rol in dezvoltarea tumorilor care tin de mediul extern sau de particularitatile individuale. Regiunea geografica (o clima temperata, anumite iradiatii termice, soluri sarace in magneziu) ar favoriza dezvoltarea tumorilor; s-a vorbit chiar de „case de cancerosi", in care toti locatarii sufereau de tumori.

Razele solare, razele X (cancerul radiologilor) favorizeaza aparitia cancerelor pielii. Alimentatia ar avea un anumit rol in sensul ca glucidele si colesterolul in exces ar favoriza dezvoltarea cancerelor; se pare ca persoanele grase se imbolnavesc de cancer mai frecvent de cat persoanele slabe.

In profesiunile in care se manipuleaza gudroane, anilina (substante cancerigene) apar cancere mai frecvent. Iritatiile cronice, prelungite, par sa aiba un rol in aparitia cancerelor. Contagiunea nu este dovedita ; pana in prezent nu exista argumente suficiente care sa confirme originea virotica a cancerelor.

Ereditatea nu joaca nici un rol in cancer. S-a demonstrat ca nu ereditatea, ci conditiile comune de viata explica existenta asa-ziselor „familii de cancerosi"

Racul apare la orice varsta dar este mai frecvent dupa 40 de ani; varsta pare a influenta varietatea tumorii; la varsta tanara, cand predomina cresterea somatica, apar mai frecvent tumorile tesutului conjunctiv, in timp ce la varsta adulta sunt mai frecvente epitelioamele.

In ceea ce priveste sexul, repartitia cancerelor este aproximativ egala la ambele sexe; sexul influenteaza frecventa localizarilor: la femei predomina cancerele genitale, iar la barbati, cancerul tractului digestiv.

Clasificarea cancerelor se face dupa natura tesutului in care se formeaza.

Tratamentul cancerului este chirurgical, cu agenti fizici (raze X, radiu, izotopi radioactivi), chimioterapie (citostatice: sarcolizina, TEM, Tiotepa), hormonal (in cancerul de prostata si in cancerul mamar) si mixt.

In faza locala, tratamentul da rezultate bune si bolnavul se vindeca. In faza regionala, procentul de vindecari este mai mic, dar se obtin supravietuiri uneori de lunga durata.

Racul prin raspandirea lui, dar mai ales prin gravitatea lui, constituie o problema sociala. Datele teoretice si practice pe care le avem azi asupra cauzelor si fiziopatologiei acestei boli nu ne ingaduie sa avem o conceptie unitara.

Racele pielii, datorita faptului ca sunt cele mai evidente, beneficiaza de un diagnostic si tratament mai timpuriu. Procentul cel mai mare de vindecari se obtine la aceste forme de cancer.

Ele sunt formatiuni proeminente sau ulcerate ale pielii, cu aspecte clinice variabile, a caror caracteristica este malignitatea lor, adica tendinta la crestere si la provocare de distrugeri importante.

Dupa formatiunile anatomice pe care le ataca, tumorile maligne ale pielii se pot imparti in trei mari grupe: cancere epiteliale, denumite si epitelioame, afectand straturile superficiale ale pielii; sarcoame, afectand straturile profunde, dermice, conjunctive; nevocarcinoame, tumori pigmentate, care reprezinta transformarea canceroasa a unor tumori in marea majoritate a cazurilor benigne si anume a nervilor pigmentari.

Sarcoamele cutanate sunt tumori ale tesutului conjunctiv, tesut de sustinere, situat in partea mai profunda a pielii, in derm. Incep prin aparitia unor noduli profunzi, care cresc repede, devin tumori voluminoase, se ulcereaza si, netratate, provoaca distrugeri mari.

Nevocarcinoamele sunt cancere care isi au, cum s-a aratat, punctul de plecare in anumiti negi sau alunite de culoare bruna, care in mod obisnuit exista de la nastere si care pana atunci nu prezentasera nici o tendinta la crestere.

La un moment dat, din cauze necunoscute, negul „intra in agitatie" adica incepe sa creasca repede, inconjurat de o zona rosie inflamatoare si se poate ulcera.

Este semnalul de alarma asupra transformarii sale canceroase. Bolnavii in aceasta situatie trebuie sa se prezinte imediat la medic pentru tratament; in caz contrar, aceasta forma de cancer se dezvolta foarte rapid si da numeroase insamantari in alte regiuni.

Cauzele aparitiei cancerelor pielii sunt inca necunoscute. De multe ori, astfel de tumori apar pe locuri supuse unei frecari sau apasari indelungate (cancerul buzei la fumatorii de pipa) sau dupa contactul repetat si prelungit cu anumite substante asa-numite cancerigene (cum ar fi de exemplu gudronul), dar cauza propriu-zisa, care provoaca la un moment dat celulele dintr-o regiune a pielii sa se dezvolte in mod nestavilit, realizand distrugerile aratate, nu se cunoaste
inca.

Tratamentul cancerelor pielii urmareste indepartarea cat mai precoce a tumorii prin interventii chirurgicale, raze X sau alte iradiatii (radiu, izotopi radioactivi). In unele cazuri, substantele citostatice, cu actiunea de a frana inmultirea nemasurata a celulelor canceroase, pot da unele rezultate.

Cu cat tumorile sunt mai vechi, cu atat tratamentul este mai putin eficace; de aici reiese importanta prezentarii la medic imediat dupa observarea pe piele a oricarei formatiuni tumorale cu tendinta la crestere.

Principiile pe care se sprijina lupta impotriva cancerului se bazeaza pe urmatoarele:
protectia muncii, tratarea starilor precanceroase, precocitatea diagnosticului si tratamentul timpuriu.

Cel ce poate aduce cea mai valoroasa contributie la lupta anticanceroasa este tocmai cel interesat :
a) cel sanatos sa se supuna cu regularitate diferitelor examene prin care se realizeaza controlul periodic al sanatatii;
b) cel ce poarta o anumita leziune sau o anumita boala cronica sa si-o ingrijeasca (cu concursul medicului) pana la deplina vindecare;
c) cel ce a fost diagnosticat ca purtator al unei leziuni canceroase, sa se supuna de indata, cu deplina incredere, tratamentului indicat de specialisti.

---

Tag-uri: cancer, tumoare, metastaza

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 01 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---