Efectele negative asupra aparatului respirator

Efectul fumatului asupra căilor respiratorii şi plămânului este din cele mai grave: creşte considerabil riscul de cancer al laringelui şi bronho-pulmonar. Aproximativ 85% din cazurile de cancer pulmonar sunt datorite fumului de ţigarete.
Acest efect reiese şi din situaţia femeilor fumătoare, la care, în ultimii ani, frecvenţa cancerului pulmonar a crescut considerabil, în tendinţa de a egala cancerul de sân. Astfel, în SUA cancerul pulmonar a crescut la femei de la 4 cazuri la 100 000 în 1950 la 20 cazuri la 100 000 femei în 1980. In timp ce curba cancerului de sân a rămas constantă (o linie orizontală), cancerul pulmonar a crescut evident, concomitent cu creşterea prop orţiei de femei fumătoare.

Un alt efect grav al fumatului este favorizarea bronşitei cronice şi emfizemului pulmonar (pierderea elasticităţii pulmonare), care duce la dificultăţi de respiraţie şi în cele din urmă la insuficienţă cardiacă (cord pulmonar).

Efectele negative asupra aparatului cardio-vascular

Efectele substanţelor toxice din tutun asupra inimii şi vaselor de sânge sunt din cele mai vătămătoare. Tabagismul contribuie la ateroscleroză, cardiopatie ischemică şi infarct, la tulburări de circulaţie în membre (claudicaţia intermitentă).

Mecanismele sunt multiple. Substanţele rezultate din fumat provoacă o accelerare a ritmului cardiac, ceea ce creşte nevoia de oxigen a inimii şi expune la ischemia miocardică, cu apariţia durerilor anginoase, caracteristice cardiopatiei ischemice şi infarctului cardiac. Aceste modificări în ritmul inimii, se datoreaza efectului direct al nicotinei prin stimularea formării de catecolamine.

Fumatul interferează şi efectul terapeutic al unor medicamente utilizate în tratamentul bolilor cardio-vasculare: propranolol, nifedepina, atenolol. Bolnavii de inimă care continuă să fumeze nu au nici un beneficiu de pe urma tratamentului medicamentos care li se aplică.

Fumatul favorizează şi dezvoltarea cardiopatiei atât prin nicotină, cât şi prin monoxidul de carbon, rezultat din fumat, care acţionează direct asupra metabolismului muşchiului cardiac.

Claudicaţia intermitentă (şchiopătarea intermitentă, oprirea din mers, sub forma unei crampe) constituie manifestarea insuficienţei arteriale periferice la membrele inferioare, o gravă consecinţă a aterosclerozei aortei abdominale şi a vaselor membrelor inferioare, datorită în mare parte fumatului.

Iată câteva concluzii extrase dintr-un studiu asupra consecinţelor fumatului în legătură cu bolile cardio-vasculare, extrase din situaţia pentru anul 1983 din Statele Unite:

— Fumatul de ţigarete este cauza principală a bolilor cardio-vasculare atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, şi trebuie considerat ca factorul de risc cel mai important care poate fi influenţat şi prevenit.

— Până la 30% din decesele prin boli cardio-vasculare pot fi atribuite fumatului (circa 170 000 pe an în SUA).

— Studii făcute la autopsii au arătat o strânsă colaborare între fumat şi ateroscleroză .

— Fumătorii au un risc de deces prin boli cardio-vasculare cu 70% mai mare decât nefumătorii, iar fumătorii excesivi (cei care fumează două sau mai multe pachete pe zi) au un risc de mortalitate cu 200% mai mare.

— Când fumatul se asociază cu creşterea colesterolului în sânge şi cu hipertensiunea arterială, riscul de boală cardio-vasculară este de 8 ori mai mare decât atunci când numai unul din aceşti factori este prezent.

— Fumătorii au un risc de 2 —4 ori mai mare de moarte subită decât ne fumătorii.

— Un efect favorabil privind sănătatea, apare după câţiva ani de la încetarea fumatului. La 10 ani după încetarea fumatului, fostul fumător ajunge în situaţia unui nefumător.

Folosirea de contraceptive orale plus fumatul creÅŸte de la 10 ori riscul de infarct miocardic la femei.

Efectele negative asupra aparatului digestiv

A fost demonstrat de mai multe ori prin studii controlate şi prin statistici, că fumatul este unul din factorii importanţi în apariţia gastritei cu pierderea poftei de mâncare, a ulcerului gastric şi duodenal şi a cancerului esofagian şi gastric.
Riscul de a face aceste boli este de 2—3 ori mai mare la fumători decât la nefumători.

în ultimii ani, studii largi au demonstrat că recidivele de ulcer sunt, de asemenea, mai frecvente la fumători, în special la fumătorii a mai mult de un pachet pe zi, la care riscul de recidivă a ulcerului este de 100 % în cele trei luni după oprirea tratamentului cu medicamente anti-ulceroase.

Fumătorii au nevoie de un tratament mai lung decât nefumătorii şi sunt expuşi mult mai mult la complicaţii ca perforaţia ulcerului. Studii scandinave şi din Anglia au arătat că 80—87% din bolnavii de ulcer cu această complicaţie gravă erau fumători.

Nici o măsură nu este bună pentru uloerog decât încetarea fumatului şi viaţa sa va deveni liniştită.


sursa imaginii buy-smokes.com

---

Tag-uri: plamani, cancer, tigari

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 15 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---