Statistics:
Visits: 926 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cancerul buco-maxilar si rolul cancerigen al tutunului
Q: | Intreaba despre Cancerul buco-maxilar si rolul cancerigen al tutunului |
Racul căilor aero-digestive superioare este în prezent a doua cauză de mortalitate la bărbaţi; în 40% din cazuri sediul este bucal; la bărbaţii peste 60 de ani este frecvent cancerul bucal de tipul epitelioamelor (98%), restul de 2% fiind sarcoame sau melanoame.
Statistica O.M.S. arată că 5% din decesele înregistrate anual la populaţia din Europa se datorează cancerului bucal.
Studiile epidemiologice întreprinse de O.M.S. în legătură cu cancerul bucal au arătat că există 4 factori de risc mai importanţi incriminaţi în producerea cancerului bucal şi anume:
- fumatul a peste 5 000 de ţigări pe an sau a 5 kg de tutun pe o perioadă de 15 —20 de ani, determină cancer aerodigestiv superior la 98% din cazuri, din care 40% au cancer bucal;
- consumul de alcool (peste 1 litru de vin de 11°) asociat fumatului, determină cancer aero-digestiv superior, inclusiv cel bucal în 80% din bolnavii cu neoplasme în această regiune;
- muncitorii din medii toxice (poluate cu produse arsenicale, clorură de vinii, nichel, cobalt, carbonyl) fac mai frecvent cancer aero-digestiv superior, comparativ cu oamenii care se protejează contra acestor produse poluate prin folosirea duşurilor bucale personale la ieşirea din tura de lucru sau Înainte de ora mesei;
- 70% din bolnavii cu cancer aero-digestiv superior au o igienă bucală deficitară, tartru dentar, gingivită marginală sau periodontită de diferite forme clinice.
Un factor favorizant in producerea cancerului bucal îl constituie şi celulele epiteliale „restante", care derivă din mugurii dentari, maxilarele fiind singurele oase în care se află resturi epiteliale ce se pot multiplica exagerat, atipic, dând cunoscutele cancere bucale, epitelioamele.
Există, fără îndoială, şi o predispoziţie genetică, ereditară, familială în producerea cancerului bucal. Xeroderma pigmentosum, nevii mucoasei bucale, melanoamelc sunt formaţii precanceroase care se transmit ereditar; transformarea acestora în cancer bucal se face în condiţiile fumatului, alcoolismului, igienei buco-dentare defectuoase şi oricăror iritaţii cronice date de cârlige sau proteze defectuoase.
Teama de a avea cancer bucal face ca bolnavii cu leziuni precanceroase să nu se ducă la medicul stomatolog pentru control.
Bolul cancerigen al tutunului
În fumul de ţigară se află unele hidrocarburi aromatice policiclice, substanţe care, metabolizate în celulele organismului nostru produc nişte compuşi cancerigeni, compuşi ce se elimină în gură prin salivă.
Orice întârziere în stabilirea diagnosticului presupune şi întârzierea tratamentului preventiv. Orice cancer bucal tratat corect la apariţia primelor semne, stabilite de stomatologul specialist, vindecă bolnavul în timpul cel mai scurt posibil.
Bolnavii avertizaţi vor trebui să-şi îngrijească dinţii printr-o igienă buco-dentară foarte corectă, îndrumată şi testată de un medic stomatolog specialist; se pare că 50% din bolnavii cu cancer bucal nu l-ar fi făcut dacă n-ar fi folosit exagerat tutunul şi alcoolul şi dacă ar fi făcut o igienă buco-dentară corectă. Se mai adaugă aici şi purtarea unor proteze corespunzătoare, care să se integreze perfect în gură şi să nu provoace nici un fel de iritaţie sau traumatism.
Orice bărbat de 50—70 de ani trebuie să fie atent, să observe cea mai neînsemnată leziune din gură, pe care trebuie să o trateze corespunzător, cât mai urgent. Dacă o ulceraţie a mucoasei bucale nu se vindecă în 3 săptămâni cu tratamentul antiinflamator aplicat, bolnavul trebuie să consulte medicul specialist, pentru a stabili diagnosticul şi a institui tratamentul necesar.
Pentru a preveni aceste neplăcute leziuni precanceroase, „orice bărbat ar trebui să se gândească bine că fumatul a peste 5 000 de ţigări pe an, a pesto 13 ţigări pe zi, folosirea zilnică a peste un litru de alcool do 11° sau corespunzătorul în grade şi neglijarea igienei bucale, testată printr-un indice de placă mai mare de 10%, trebuie să se considere o victimă viitoare a cancerului bucal".
sursa imaginii - freedigitalphotos.net
Statistica O.M.S. arată că 5% din decesele înregistrate anual la populaţia din Europa se datorează cancerului bucal.
Studiile epidemiologice întreprinse de O.M.S. în legătură cu cancerul bucal au arătat că există 4 factori de risc mai importanţi incriminaţi în producerea cancerului bucal şi anume:
- fumatul a peste 5 000 de ţigări pe an sau a 5 kg de tutun pe o perioadă de 15 —20 de ani, determină cancer aerodigestiv superior la 98% din cazuri, din care 40% au cancer bucal;
- consumul de alcool (peste 1 litru de vin de 11°) asociat fumatului, determină cancer aero-digestiv superior, inclusiv cel bucal în 80% din bolnavii cu neoplasme în această regiune;
- muncitorii din medii toxice (poluate cu produse arsenicale, clorură de vinii, nichel, cobalt, carbonyl) fac mai frecvent cancer aero-digestiv superior, comparativ cu oamenii care se protejează contra acestor produse poluate prin folosirea duşurilor bucale personale la ieşirea din tura de lucru sau Înainte de ora mesei;
- 70% din bolnavii cu cancer aero-digestiv superior au o igienă bucală deficitară, tartru dentar, gingivită marginală sau periodontită de diferite forme clinice.
Un factor favorizant in producerea cancerului bucal îl constituie şi celulele epiteliale „restante", care derivă din mugurii dentari, maxilarele fiind singurele oase în care se află resturi epiteliale ce se pot multiplica exagerat, atipic, dând cunoscutele cancere bucale, epitelioamele.
Există, fără îndoială, şi o predispoziţie genetică, ereditară, familială în producerea cancerului bucal. Xeroderma pigmentosum, nevii mucoasei bucale, melanoamelc sunt formaţii precanceroase care se transmit ereditar; transformarea acestora în cancer bucal se face în condiţiile fumatului, alcoolismului, igienei buco-dentare defectuoase şi oricăror iritaţii cronice date de cârlige sau proteze defectuoase.
Teama de a avea cancer bucal face ca bolnavii cu leziuni precanceroase să nu se ducă la medicul stomatolog pentru control.
Bolul cancerigen al tutunului
În fumul de ţigară se află unele hidrocarburi aromatice policiclice, substanţe care, metabolizate în celulele organismului nostru produc nişte compuşi cancerigeni, compuşi ce se elimină în gură prin salivă.
Orice întârziere în stabilirea diagnosticului presupune şi întârzierea tratamentului preventiv. Orice cancer bucal tratat corect la apariţia primelor semne, stabilite de stomatologul specialist, vindecă bolnavul în timpul cel mai scurt posibil.
Bolnavii avertizaţi vor trebui să-şi îngrijească dinţii printr-o igienă buco-dentară foarte corectă, îndrumată şi testată de un medic stomatolog specialist; se pare că 50% din bolnavii cu cancer bucal nu l-ar fi făcut dacă n-ar fi folosit exagerat tutunul şi alcoolul şi dacă ar fi făcut o igienă buco-dentară corectă. Se mai adaugă aici şi purtarea unor proteze corespunzătoare, care să se integreze perfect în gură şi să nu provoace nici un fel de iritaţie sau traumatism.
Orice bărbat de 50—70 de ani trebuie să fie atent, să observe cea mai neînsemnată leziune din gură, pe care trebuie să o trateze corespunzător, cât mai urgent. Dacă o ulceraţie a mucoasei bucale nu se vindecă în 3 săptămâni cu tratamentul antiinflamator aplicat, bolnavul trebuie să consulte medicul specialist, pentru a stabili diagnosticul şi a institui tratamentul necesar.
Pentru a preveni aceste neplăcute leziuni precanceroase, „orice bărbat ar trebui să se gândească bine că fumatul a peste 5 000 de ţigări pe an, a pesto 13 ţigări pe zi, folosirea zilnică a peste un litru de alcool do 11° sau corespunzătorul în grade şi neglijarea igienei bucale, testată printr-un indice de placă mai mare de 10%, trebuie să se considere o victimă viitoare a cancerului bucal".
sursa imaginii - freedigitalphotos.net
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 February '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :