Statistics:
Visits: 1,076 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cazul Henri Glisard: otravirea cu stricnina a sotiei sale
Q: | Intreaba despre Cazul Henri Glisard: otravirea cu stricnina a sotiei sale |
Stricnina şi-a cucerit în scurt timp o tristă celebritate prin procesele Palmer, Demme Triimpy şi afacerea farmacistului din Praga, care şi-a otrăvit soţia dandu-i să bea vin de Malaga în care a introdus stricnina. Referindu-ne la perioada de început a otrăvirilor criminale cu stricnina, iata cateva pasaje din dosarul procesului intentat lui Henri Grisard.
Henri Grisard reuşeşte, cu destulă uşurinţă, să-şi procure stricnina de la o drogherie, sub pretextul că intenţionează să otrăvească nişte vulpi care îi dădeau tarcoale gospodăriei. Din motive incomplet elucidate, în după amiaza zilei de 30 decembrie 1863, foloseşte această stricnina pentru a otrăvi pe soţia unui cunoscut, Pegard C asimir, administrandu-i otrava în cafea cu prilejul unei vizite.
Iată ce declară soţul victimei : „Soţia mea scotea strigăte ce nu mai conteneau : au ! tălpile picioarelor ! au ! pulpele ! mă doare abdomenul !" Femeia se plangea că, în timp ce o dureau umerii, nu mai avea nimic la stomac. Ea spunea : „îmi este groaznic de sete ! Apoi se încorda dintr-o dată şi-şi scutura, într-un tremurat nervos, mai-nile şi picioarele ; gura-i era încleştată în aşa măsură încat nu am reuşit s-o fac să bea cateva picături de ceai ; nu a vomitat şi nu a avut diaree".
Inculpatul Grisard avea să mărturisească cu prilejul procesului : „Soţia lui Pegard spunea : nu mă părăsi, mă dor picioarele ; era încleştată toată, nu vomita şi se plîngea că o dor groaznic picioarele".
Iată şi declaraţiile unor martori ai dramei. Doamna Grisard, soţia acuzatului, declara : „Doamna Pegard se plangea de durere în picioare şi în tălpi ! Membrele îi tremurau ca nişte castaniete". întrebată de judecătorul de instrucţie : „Nu aţi remarcat că, după ce a băut cafeaua, îi ieşeau din gură un fel de aburi"? Soţia lui Grisard răspunse : „A, da, desigur !". Martorul Bridard a făcut la randul său următoarele afirmaţii : „Am zărit-o pe soţia lui Pegard întinsă, cu faţa în jos, în timp ce se plangea de dureri în picioare şi în maini. Grisard îi ţinea capul ; ea se întindea pe duşumea, în timp ce membrele i se contractau şi se contorsionau. Am văzut foarte bine că biata femeie nu era beată". Martorul Grenet s-a exprimat astfel : „Soţia lui Pegard striga : au ! picioarele ! şi îşi ducea mainile la piept". Tanăra Rimpert a declarat : „Mă dusesem la doamna Pegard cu nişte treburi, dar, spre surprinderea mea, am găsit-o culcată cu faţa în jos pe pardoseala din bucătărie, văitandu-se : au ! picioarele ! am să mor, am să mor ! Mainile şi picioarele îi erau ţepene şi tremurau ca nişte castaniete".
în dosarul procesului, martora Hedoux, o vecină, a depus următoarea mărturie : „Am auzit urlete şi strigăte ieşind din casa soţilor Pegard. Speriată, am intrat în fugă la danşii. La parter am zărit pe inculpat şi pe Bidard. Am auzit strigătele doamnei Pegard care spunea : „Vreau să-mi văd soţul înainte de moarte !" în acest timp făcea eforturi disperate pentru a se rostogoli pe duşumea. L-am văzut pe Grisard care îi susţinea fruntea ; doamna Pegard nu vomita. Cand a fost aşezată în sfarşit pe pat, tremura din tot corpul. I se zărea abdomenul care se ridica sub plapumă ; se contracta şi se zvarcolea în pat. Mi-a spus că îi este groaznic de sete. Am încercat să-i dau o linguriţă de apă proaspătă, pe care, cu foarte mare greutate, am reuşit să i-o introduc în gură, maxilarele fiindu-i încleştate".
La orele nouă seara, în chinuri groaznice, doamna Pegard a încetat din viaţă. După trei zile este înmormantată. Soţul decedatei, care avea unele vagi bănuieli, la sugestia celor- care au fost martori la agonia doamnei Pegard, se adresează Tribunalului din Dieppe. La 8 februarie, o comisie de experţi formată din A. Tardieu, P. Lorain şi Z. Roussin, procedează la exhumarea cadavrului, autopsia şi analiza chimică a diverselor organe ale victimei, precum şi injectarea secreţiilor la diverse animale.
Henri Grisard reuşeşte, cu destulă uşurinţă, să-şi procure stricnina de la o drogherie, sub pretextul că intenţionează să otrăvească nişte vulpi care îi dădeau tarcoale gospodăriei. Din motive incomplet elucidate, în după amiaza zilei de 30 decembrie 1863, foloseşte această stricnina pentru a otrăvi pe soţia unui cunoscut, Pegard C asimir, administrandu-i otrava în cafea cu prilejul unei vizite.
Iată ce declară soţul victimei : „Soţia mea scotea strigăte ce nu mai conteneau : au ! tălpile picioarelor ! au ! pulpele ! mă doare abdomenul !" Femeia se plangea că, în timp ce o dureau umerii, nu mai avea nimic la stomac. Ea spunea : „îmi este groaznic de sete ! Apoi se încorda dintr-o dată şi-şi scutura, într-un tremurat nervos, mai-nile şi picioarele ; gura-i era încleştată în aşa măsură încat nu am reuşit s-o fac să bea cateva picături de ceai ; nu a vomitat şi nu a avut diaree".
Inculpatul Grisard avea să mărturisească cu prilejul procesului : „Soţia lui Pegard spunea : nu mă părăsi, mă dor picioarele ; era încleştată toată, nu vomita şi se plîngea că o dor groaznic picioarele".
Iată şi declaraţiile unor martori ai dramei. Doamna Grisard, soţia acuzatului, declara : „Doamna Pegard se plangea de durere în picioare şi în tălpi ! Membrele îi tremurau ca nişte castaniete". întrebată de judecătorul de instrucţie : „Nu aţi remarcat că, după ce a băut cafeaua, îi ieşeau din gură un fel de aburi"? Soţia lui Grisard răspunse : „A, da, desigur !". Martorul Bridard a făcut la randul său următoarele afirmaţii : „Am zărit-o pe soţia lui Pegard întinsă, cu faţa în jos, în timp ce se plangea de dureri în picioare şi în maini. Grisard îi ţinea capul ; ea se întindea pe duşumea, în timp ce membrele i se contractau şi se contorsionau. Am văzut foarte bine că biata femeie nu era beată". Martorul Grenet s-a exprimat astfel : „Soţia lui Pegard striga : au ! picioarele ! şi îşi ducea mainile la piept". Tanăra Rimpert a declarat : „Mă dusesem la doamna Pegard cu nişte treburi, dar, spre surprinderea mea, am găsit-o culcată cu faţa în jos pe pardoseala din bucătărie, văitandu-se : au ! picioarele ! am să mor, am să mor ! Mainile şi picioarele îi erau ţepene şi tremurau ca nişte castaniete".
în dosarul procesului, martora Hedoux, o vecină, a depus următoarea mărturie : „Am auzit urlete şi strigăte ieşind din casa soţilor Pegard. Speriată, am intrat în fugă la danşii. La parter am zărit pe inculpat şi pe Bidard. Am auzit strigătele doamnei Pegard care spunea : „Vreau să-mi văd soţul înainte de moarte !" în acest timp făcea eforturi disperate pentru a se rostogoli pe duşumea. L-am văzut pe Grisard care îi susţinea fruntea ; doamna Pegard nu vomita. Cand a fost aşezată în sfarşit pe pat, tremura din tot corpul. I se zărea abdomenul care se ridica sub plapumă ; se contracta şi se zvarcolea în pat. Mi-a spus că îi este groaznic de sete. Am încercat să-i dau o linguriţă de apă proaspătă, pe care, cu foarte mare greutate, am reuşit să i-o introduc în gură, maxilarele fiindu-i încleştate".
La orele nouă seara, în chinuri groaznice, doamna Pegard a încetat din viaţă. După trei zile este înmormantată. Soţul decedatei, care avea unele vagi bănuieli, la sugestia celor- care au fost martori la agonia doamnei Pegard, se adresează Tribunalului din Dieppe. La 8 februarie, o comisie de experţi formată din A. Tardieu, P. Lorain şi Z. Roussin, procedează la exhumarea cadavrului, autopsia şi analiza chimică a diverselor organe ale victimei, precum şi injectarea secreţiilor la diverse animale.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 24 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :