FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,385
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Caracterul tendentios al teoriei imigrationiste

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   otrava   crima   omor   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   interese   contraspionaj   spionaj   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Caracterul tendentios al teoriei imigrationiste

 Q:   Intreaba despre Caracterul tendentios al teoriei imigrationiste       
Caracterul tendentios al teoriei imigrationiste După 1867 - falsa teorie imigraţionistă este reluată şi îmbogăţită de Robert Roesler,autorul lucrării Romanische Studien ("Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor", Viena 1871). D. Onciul arată că "este, în fond, ipoteza lui Sulzer, expusă în formă mai ştiinţifică şi completată cu datele privitoare la argumentele istorice şi lingvistice".

Principalele idei roesleriene:
- dacii ar fi fost distruşi ca popor în urma războaielor romane. Această exterminare" a dacilor prin două războaie ar fi fost un caz unic în istoria universală antică, iar pe de altă parte ipoteza se infirmă prin multitudinea dovezilor în favoarea continuităţii

- Vechea toponomie dacică ar fi dispărut tocmai datorită acestei exterminări. Atunci ce rost mai aveau noile aşezări cu nume ca: Apulum, Buteridava, Capidava, Drobeta

- Elocvente sunt hidronimele principale: Dunărea, Olt (Aluta, Alutus), Mureş (Maris), Someş (Samus) sau oronimele (Carpaţi, Godeanu), an-troponime (Decebalus).

- Nu a fost acceptată posibilitatea că 165 de ani de stăpânire romană reprezintă un timp suficient (anterior galii şi iberii au învăţat limba latină într-o perioadă ce a durat 100-150 de ani).

-Nu era posibilă şi nici un izvor nu atestă - stabilizarea masivă a populaţiei Daciei romane la sud de Dunăre în timpul împăratului Aurelian. Izvoarele lingvistice şi de altă natură confirmă continuitatea la nord şi sud de Dunăre din 275 până în anul 602.

- Roesler afirmă că poporul român şi limba română s-ar fi format la sud de Dunăre, argumentele fiind:
1.lipsa elementelor germanice din limba română

2.existenţa unor elemente lexicale comune în limbile albaneză şi română

3.asemănarea dialectelor dacoromân şi macedoromân

4.influenţa slavă primită numai de la miază-zi de fluviu, unde românii devin ortodocşi şi preiau limba slavonă folosită mult timp în biserica lor

5.cuvinte că: amurg, baci, cârlig ş.a.m.d. se întâlnesc în limba română şi în albaneză. Cuvântul codru (în limba română) corespunde cu Kodre -koder (în albaneză) şi cu kudra (din sanscrită). Sunt cuvinte de substrat moştenite din limbile indo-europene. în albaneză nu există corespon¬dente pentru cuvântul românesc Olt (Aluta, Alutus), există în limba letonă (Aloutis), lituaniană (Aloute) şi sanscrită (Alata). Asemănările cu limbile vorbite în spaţiul baltic şi mai departe reliefează autohtonia românilor
- Românii ar fi un popor de păstori nomanzi

- nici un izvor nu atestă o "migraţie românească" de la sud la nord în secolele IX-XII (emigrări româneşti vor avea loc în veacurile XIII-XX, dar toate dinspre Transilvania către celelalte sectoare ale spaţiului carpato-dunăreano-pontic. Descoperirile din ultimii ani (o însemnare de la Sfântul Munte Athos; o veche cronică turcă; opere ale geografilor armeni; scrisori şi tratate ale împăraţilor bizantini) care confirmă prezenţa românilor, la sfârşitul mileniului întâi în aria genezei lor etnice.

3. Combaterea celorlalte teorii neştiintifice privind etnogeneza românilor şi unitatea limbii române
- teoria imigraţionistă nu este singurul fals ştiinţific
- unii "specialişti" sunt de acord cu formarea poporului român, numai la nord de Dunăre, contestă caracterul românesc al culturii materiale din secolele VIII-XI, considerând-o că ar fi fost o cultură slavo-bulgară alţi "istorici" şi "filologi", printre care şi fostul academician sovietic M. Lazarev, contestă unitatea etnico-lingvistică din spaţiul carpato-dunăreano-pontic, unde ar fo fist două popoare (poporul român, poporul moldovean), fiecare cu limba sa.
sursa imaginii http://alexmaftei.3x.ro


Tag-uri: razboi, daci, romani, regi, domnie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 March '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :