Statistics:
Visits: 1,493 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterul tendentios al teoriei imigrationiste
Q: | Intreaba despre Caracterul tendentios al teoriei imigrationiste |
După 1867 - falsa teorie imigraţionistă este reluată şi îmbogăţită de Robert Roesler,autorul lucrării Romanische Studien ("Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor", Viena 1871). D. Onciul arată că "este, în fond, ipoteza lui Sulzer, expusă în formă mai ştiinţifică şi completată cu datele privitoare la argumentele istorice şi lingvistice".
Principalele idei roesleriene:
- dacii ar fi fost distruşi ca popor în urma războaielor romane. Această exterminare" a dacilor prin două războaie ar fi fost un caz unic în istoria universală antică, iar pe de altă parte ipoteza se infirmă prin multitudinea dovezilor în favoarea continuităţii
- Vechea toponom ie dacică ar fi dispărut tocmai datorită acestei exterminări. Atunci ce rost mai aveau noile aşezări cu nume ca: Apulum, Buteridava, Capidava, Drobeta
- Elocvente sunt hidronimele principale: Dunărea, Olt (Aluta, Alutus), Mureş (Maris), Someş (Samus) sau oronimele (Carpaţi, Godeanu), an-troponime (Decebalus).
- Nu a fost acceptată posibilitatea că 165 de ani de stăpânire romană reprezintă un timp suficient (anterior galii şi iberii au învăţat limba latină într-o perioadă ce a durat 100-150 de ani).
-Nu era posibilă şi nici un izvor nu atestă - stabilizarea masivă a populaţiei Daciei romane la sud de Dunăre în timpul împăratului Aurelian. Izvoarele lingvistice şi de altă natură confirmă continuitatea la nord şi sud de Dunăre din 275 până în anul 602.
- Roesler afirmă că poporul român şi limba română s-ar fi format la sud de Dunăre, argumentele fiind:
1.lipsa elementelor germanice din limba română
2.existenţa unor elemente lexicale comune în limbile albaneză şi română
3.asemănarea dialectelor dacoromân şi macedoromân
4.influenţa slavă primită numai de la miază-zi de fluviu, unde românii devin ortodocşi şi preiau limba slavonă folosită mult timp în biserica lor
5.cuvinte că: amurg, baci, cârlig ş.a.m.d. se întâlnesc în limba română şi în albaneză. Cuvântul codru (în limba română) corespunde cu Kodre -koder (în albaneză) şi cu kudra (din sanscrită). Sunt cuvinte de substrat moştenite din limbile indo-europene. în albaneză nu există corespon¬dente pentru cuvântul românesc Olt (Aluta, Alutus), există în limba letonă (Aloutis), lituaniană (Aloute) şi sanscrită (Alata). Asemănările cu limbile vorbite în spaţiul baltic şi mai departe reliefează autohtonia românilor
- Românii ar fi un popor de păstori nomanzi
- nici un izvor nu atestă o "migraţie românească" de la sud la nord în secolele IX-XII (emigrări româneşti vor avea loc în veacurile XIII-XX, dar toate dinspre Transilvania către celelalte sectoare ale spaţiului carpato-dunăreano-pontic. Descoperirile din ultimii ani (o însemnare de la Sfântul Munte Athos; o veche cronică turcă; opere ale geografilor armeni; scrisori şi tratate ale împăraţilor bizantini) care confirmă prezenţa românilor, la sfârşitul mileniului întâi în aria genezei lor etnice.
3. Combaterea celorlalte teorii neştiintifice privind etnogeneza românilor şi unitatea limbii române
- teoria imigraţionistă nu este singurul fals ştiinţific
- unii "specialişti" sunt de acord cu formarea poporului român, numai la nord de Dunăre, contestă caracterul românesc al culturii materiale din secolele VIII-XI, considerând-o că ar fi fost o cultură slavo-bulgară alţi "istorici" şi "filologi", printre care şi fostul academician sovietic M. Lazarev, contestă unitatea etnico-lingvistică din spaţiul carpato-dunăreano-pontic, unde ar fo fist două popoare (poporul român, poporul moldovean), fiecare cu limba sa.
sursa imaginii http://alexmaftei.3x.ro
Principalele idei roesleriene:
- dacii ar fi fost distruşi ca popor în urma războaielor romane. Această exterminare" a dacilor prin două războaie ar fi fost un caz unic în istoria universală antică, iar pe de altă parte ipoteza se infirmă prin multitudinea dovezilor în favoarea continuităţii
- Vechea toponom ie dacică ar fi dispărut tocmai datorită acestei exterminări. Atunci ce rost mai aveau noile aşezări cu nume ca: Apulum, Buteridava, Capidava, Drobeta
- Elocvente sunt hidronimele principale: Dunărea, Olt (Aluta, Alutus), Mureş (Maris), Someş (Samus) sau oronimele (Carpaţi, Godeanu), an-troponime (Decebalus).
- Nu a fost acceptată posibilitatea că 165 de ani de stăpânire romană reprezintă un timp suficient (anterior galii şi iberii au învăţat limba latină într-o perioadă ce a durat 100-150 de ani).
-Nu era posibilă şi nici un izvor nu atestă - stabilizarea masivă a populaţiei Daciei romane la sud de Dunăre în timpul împăratului Aurelian. Izvoarele lingvistice şi de altă natură confirmă continuitatea la nord şi sud de Dunăre din 275 până în anul 602.
- Roesler afirmă că poporul român şi limba română s-ar fi format la sud de Dunăre, argumentele fiind:
1.lipsa elementelor germanice din limba română
2.existenţa unor elemente lexicale comune în limbile albaneză şi română
3.asemănarea dialectelor dacoromân şi macedoromân
4.influenţa slavă primită numai de la miază-zi de fluviu, unde românii devin ortodocşi şi preiau limba slavonă folosită mult timp în biserica lor
5.cuvinte că: amurg, baci, cârlig ş.a.m.d. se întâlnesc în limba română şi în albaneză. Cuvântul codru (în limba română) corespunde cu Kodre -koder (în albaneză) şi cu kudra (din sanscrită). Sunt cuvinte de substrat moştenite din limbile indo-europene. în albaneză nu există corespon¬dente pentru cuvântul românesc Olt (Aluta, Alutus), există în limba letonă (Aloutis), lituaniană (Aloute) şi sanscrită (Alata). Asemănările cu limbile vorbite în spaţiul baltic şi mai departe reliefează autohtonia românilor
- Românii ar fi un popor de păstori nomanzi
- nici un izvor nu atestă o "migraţie românească" de la sud la nord în secolele IX-XII (emigrări româneşti vor avea loc în veacurile XIII-XX, dar toate dinspre Transilvania către celelalte sectoare ale spaţiului carpato-dunăreano-pontic. Descoperirile din ultimii ani (o însemnare de la Sfântul Munte Athos; o veche cronică turcă; opere ale geografilor armeni; scrisori şi tratate ale împăraţilor bizantini) care confirmă prezenţa românilor, la sfârşitul mileniului întâi în aria genezei lor etnice.
3. Combaterea celorlalte teorii neştiintifice privind etnogeneza românilor şi unitatea limbii române
- teoria imigraţionistă nu este singurul fals ştiinţific
- unii "specialişti" sunt de acord cu formarea poporului român, numai la nord de Dunăre, contestă caracterul românesc al culturii materiale din secolele VIII-XI, considerând-o că ar fi fost o cultură slavo-bulgară alţi "istorici" şi "filologi", printre care şi fostul academician sovietic M. Lazarev, contestă unitatea etnico-lingvistică din spaţiul carpato-dunăreano-pontic, unde ar fo fist două popoare (poporul român, poporul moldovean), fiecare cu limba sa.
sursa imaginii http://alexmaftei.3x.ro
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 05 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :