Ceka nu avea la început decat două compartimente, unul condus de un anume Gukalo, însărcinat cu chestiunile de cancelarie, şi un altul, condus de Okker, care se ocupa cu spionajul pe tot teritoriul rusesc şi amintea de vechea „Okhrana" ţaristă, de care spionii bolşevici aveau oroare şi dezgust.

Ca să le menajeze scrupulele, Djerjinski însuşi se autointitula „agent roşu şi proletar", iar Lenin a inventat pentru Ceka pomposul atribut de „avangardă a revoluţiei", cekiştii îndeplinind de acum o „misiune revoluţionară".
Odată justificată poziţia lor, ei îşi încep activitatea : percheziţii, confiscări, arestări etc. Sarcina lor devine tot mai grea şi mai importantă. Ceka si mte nevoia unei mai ample organizări. Aşa că, de unde la început puterea ei se limita la a combate sabotajul şi talhăria, în scurt timp se dezvoltă spectaculos.

încă din 1917 (decembrie), Djerjinski are mare trecere şi îşi vede propunerile luate în consideraţie. Ceka obţine batalioane proprii, care sunt întărite şi puse sub ordinele Biroului Politic al partidului (dispoziţie dată de Lenin).
Acest Birou Politic constituia cea mai înaltă autoritate în Rusia sovietică, mai puternică chiar decat consiliul comisarilor poporului (un fel de consiliu de miniştri), astfel că Ceka obţine o mare autonomie, care o scoate chiar de sub influenţa respectivului consiliu. Mai mult, ea poate supraveghea pe înşişi comisarii poporului şi are dreptul să intervină în gestiunea lor.

Ceka ajunge deci, chiar către începutul anului 1913, o putere de temut. Djerjinski este, de fapt, stăpanul Rusiei. La 12 martie acelaşi an, Ceka îşi strămută sediul la Moscova, unde se instalează în cartierul Lubianka.
Este de remarcat că, în vremea aceea, cei care compuneau Ceka erau selecţionaţi nu numai din partidul bolşevic, ci şi din al doilea partid sovietic : partidul socialist revoluţionar.Dualismul comunisto-socialist dăinuia încă.

La un moment dat însă, socialiştii revoluţionari, neîmpăcaţi cu ideea de a ii conduşi de bolşevici, s-au răsculat şi, cu ocazia Congresului al V-lea, la 6 iunie 1918 au arestat pe Djerjinski şi pe toţi comuniştii din Ceka, inten-ţionînd a rămane singuri stăpani pe putere.

Dar Djerjinski a reuşit, din închisoare chiar, să întărite batalioanele de asalt letone (ale Ceka), rămase credincioase lui. Acestea atacă pe insurgenţi şi îi masacrează. Mişcarea specialiştilor revoluţionari este astfel înăbuşită, bolşevicii din Ceka rămanînd stăpani absoluţi ai Rusiei întregi ; începe exterminarea tuturor celorlalte partide politice.

Cea mai formidabilă teroare, teroarea roşie, începe să-şi arate colţii, mai ales între anii 1918-1920. Unul cate unul, partidele politice potrivnice dispar. După ce bolşevismul şi-a asigurat, în felul acesta, victoria desăvarşită asupra inamicului din interior, Ceka începe a-şi manifesta activitatea şi în afară, căci bolşevismul nu se mulţumeşte cu atat, ci caută să-şi întindă conspiraţia câţi o molimă distrugătoare peste tot pămantul.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---