Statistics:
Visits: 817 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Seretul spionului intitulat Colonelul D.D.
Q: | Intreaba despre Seretul spionului intitulat Colonelul D.D. |
In anul 1917 se pune la cale un atentat împotriva recentului Alexandru al Serbiei. Investigaţiile ce se fac asupra programului de viitor al celui trecut pe lista neagră stabilesc data la care urma să aibă loc atentatul, atunci cand Alexandru sc va întalni cu generalul Sarrail.
Avea să fie ultimul asasinat pregătit de colonelul D.D. Pregătit. Atat, pentru că de astă dată nu a mai avut satisfacţia realizării totale a acţiunii criminale.
Este arestat de serviciul de contraspionaj francez...
Cine era colonelul D.D. ? Ce fapte l-au situat printre „vedetele" spionajului mondial ?
28 iunie 1914. La Sarajevo, mareşalul Potiorek, cu prilejul terminării unor mari manevre militare, oferă un banchet în onoarea arhiducelui Franz Ferdi nand. Din întaraplare, 28 iunie coincidea cu aniversarea prăbuşirii vechiului imperiu slav. Nimănui nu-i trecea prin cap că bosniecii vor considera vizita arhiducelui ca o sfidare sau ca o provocare. Aşa stand lucrurile, iată cum, în dimineaţa zilei, întreg cortegiul se îndreaptă către primărie, locul stabilit pentru banchet.
Cum se obişnuia, atunci cand lua legătura cu mulţimea feţele princiare zîmbeau protocolar în stanga şi în dreapta. Veselie de scurtă durată. Aproape simultan, nu departe de cortegiu, explodează două bombe. Atat arhiducele, cat şi soţia sa, Sofia, nu sunt atinşi. în schimb, sunt răniţi contele Boos Waldeck, locotenent-colonelul Merizzi şi mai mulţi călăreţi din escortă. Atentat nereuşit !
Este ora 10 dimineaţa. Ca şi cum nimic nu s-ar fi întamplat, ordinea este restabilită - cel puţin aparent - şi alaiul se îndreaptă către primărie. Recepţia nu mai are durata şi fastul anticipat, ci îndeplinea o formalitate. Toţi erau sub impresia celor petrecute, dar nimeni nu discuta despre aceasta.
La înapoiere, pentru evitarea oricăror riscuri, mareşalul Potiorek, de comun acord cu arhiducele, schimbă traseul. Se porneşte pe noua rută cu multă prudenţă, garda, în special, fiind cu ochii aţintiţi la oricare mişcare a mulţimii, în dreptul străzii Franz Iosef, acolo unde întreaga suită încetinea mersul pentru a intra pe o altă stradă, ca din pămant, chiar în faţa perechii princiare, răsare un ta-năr. Ţinteşte sigur şi trage două gloanţe de revolver. Primul zdrobeşte coloana vertebrală a lui Franz Ferdinand, cel de al doilea nimereşte aorta arhiducesei Sofia..
De astă dată, atentatul a reuşit !
Habsburgii, aşa cum descria presa vremii, înnotau în acei ani într-o baie de sange : Franz Iosef şi-a văzut fratele, Maximilian, împuşcat in Mexic, pe fiul său. Rudolf, la Mayerling, pe soţia sa, împărăteasa Elisabela, omorită la Geneva, iar acum pe cei doi arhiduci.
Arestat; imediat, asasinul este identificat : un tanăr de 19 ani, studentul sarb Gavrilo Princep, originar din Obley, în apropiere de Grahovo. împreună cu el mai sunt arestate 24 persoane. Princep nu recunoaşte complice pe nici unul şi ia totul asupra lui. Normal, un tribunal - in fruntea căruia se aflau judecătorul Filipovic şi prezidentul Alois de Gurinaldi - îi dau pedeapsa cuvenită.
In istorie, acest asasinat a rămas cunoscut sub denumirea „Drama de la Sarajevo".
Să ne întoarcem însă la suspansul de la început. Ulterior s-a constatat că toţi cei implicaţi în „Drama de la Sarajevo" făceau parte dintr-o organizaţie secretă : „Unire sau moarte". Cel care conducea din umbră toate actele teroriste nu era altcineva decat secretarul general al organizaţiei, cunoscut în istoria spionajului sub un singur nume - colonelul D.D. Literatura de specialitate de la începutul secolului îl caracterizează ca un laş şi un criminal, care* încercase să asasineze şi alte personalităţi de vază.
Ar fi pueril sa se creadă că D.D. acţiona din proprie iniţiativă. Totuşi, cine-l sprijinea ? Cine-l finanţa ? Sarbii sau austriecii ? Răspunsul exact nu se cunoaşte.
Asasiriarea arhiducelui Franz Ferdinand şi a soţiei sale a fost premeditată, pentru că se urmărea un scop precis : declansarea războiului, care ar fi adus averi uriaşe fabricând101" de armament. Ce s-a întamplat în cele din urmă cu colonelul D.D. ?
A urmat si el calea atator predecesori ai săi în materie de spionaj : judecare, condamnare, executare.
Avea să fie ultimul asasinat pregătit de colonelul D.D. Pregătit. Atat, pentru că de astă dată nu a mai avut satisfacţia realizării totale a acţiunii criminale.
Este arestat de serviciul de contraspionaj francez...
Cine era colonelul D.D. ? Ce fapte l-au situat printre „vedetele" spionajului mondial ?
28 iunie 1914. La Sarajevo, mareşalul Potiorek, cu prilejul terminării unor mari manevre militare, oferă un banchet în onoarea arhiducelui Franz Ferdi nand. Din întaraplare, 28 iunie coincidea cu aniversarea prăbuşirii vechiului imperiu slav. Nimănui nu-i trecea prin cap că bosniecii vor considera vizita arhiducelui ca o sfidare sau ca o provocare. Aşa stand lucrurile, iată cum, în dimineaţa zilei, întreg cortegiul se îndreaptă către primărie, locul stabilit pentru banchet.
Cum se obişnuia, atunci cand lua legătura cu mulţimea feţele princiare zîmbeau protocolar în stanga şi în dreapta. Veselie de scurtă durată. Aproape simultan, nu departe de cortegiu, explodează două bombe. Atat arhiducele, cat şi soţia sa, Sofia, nu sunt atinşi. în schimb, sunt răniţi contele Boos Waldeck, locotenent-colonelul Merizzi şi mai mulţi călăreţi din escortă. Atentat nereuşit !
Este ora 10 dimineaţa. Ca şi cum nimic nu s-ar fi întamplat, ordinea este restabilită - cel puţin aparent - şi alaiul se îndreaptă către primărie. Recepţia nu mai are durata şi fastul anticipat, ci îndeplinea o formalitate. Toţi erau sub impresia celor petrecute, dar nimeni nu discuta despre aceasta.
La înapoiere, pentru evitarea oricăror riscuri, mareşalul Potiorek, de comun acord cu arhiducele, schimbă traseul. Se porneşte pe noua rută cu multă prudenţă, garda, în special, fiind cu ochii aţintiţi la oricare mişcare a mulţimii, în dreptul străzii Franz Iosef, acolo unde întreaga suită încetinea mersul pentru a intra pe o altă stradă, ca din pămant, chiar în faţa perechii princiare, răsare un ta-năr. Ţinteşte sigur şi trage două gloanţe de revolver. Primul zdrobeşte coloana vertebrală a lui Franz Ferdinand, cel de al doilea nimereşte aorta arhiducesei Sofia..
De astă dată, atentatul a reuşit !
Habsburgii, aşa cum descria presa vremii, înnotau în acei ani într-o baie de sange : Franz Iosef şi-a văzut fratele, Maximilian, împuşcat in Mexic, pe fiul său. Rudolf, la Mayerling, pe soţia sa, împărăteasa Elisabela, omorită la Geneva, iar acum pe cei doi arhiduci.
Arestat; imediat, asasinul este identificat : un tanăr de 19 ani, studentul sarb Gavrilo Princep, originar din Obley, în apropiere de Grahovo. împreună cu el mai sunt arestate 24 persoane. Princep nu recunoaşte complice pe nici unul şi ia totul asupra lui. Normal, un tribunal - in fruntea căruia se aflau judecătorul Filipovic şi prezidentul Alois de Gurinaldi - îi dau pedeapsa cuvenită.
In istorie, acest asasinat a rămas cunoscut sub denumirea „Drama de la Sarajevo".
Să ne întoarcem însă la suspansul de la început. Ulterior s-a constatat că toţi cei implicaţi în „Drama de la Sarajevo" făceau parte dintr-o organizaţie secretă : „Unire sau moarte". Cel care conducea din umbră toate actele teroriste nu era altcineva decat secretarul general al organizaţiei, cunoscut în istoria spionajului sub un singur nume - colonelul D.D. Literatura de specialitate de la începutul secolului îl caracterizează ca un laş şi un criminal, care* încercase să asasineze şi alte personalităţi de vază.
Ar fi pueril sa se creadă că D.D. acţiona din proprie iniţiativă. Totuşi, cine-l sprijinea ? Cine-l finanţa ? Sarbii sau austriecii ? Răspunsul exact nu se cunoaşte.
Asasiriarea arhiducelui Franz Ferdinand şi a soţiei sale a fost premeditată, pentru că se urmărea un scop precis : declansarea războiului, care ar fi adus averi uriaşe fabricând101" de armament. Ce s-a întamplat în cele din urmă cu colonelul D.D. ?
A urmat si el calea atator predecesori ai săi în materie de spionaj : judecare, condamnare, executare.
Tag-uri: spionaj, interese, guvern, contraspionaj |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 11 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :