Statistics:
Visits: 2,106 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Scheletul antebratului
Q: | Intreaba despre Scheletul antebratului |
SCHELETUL ANTEBRAŢULUI e format din 2 oase radius şi ulna. Ambele sunt oase lungi formate din 2 epifize şi o diafiză de formă prismatic triunghiulară, au fiecare 3 feţe şi 3 margini. Se articulează prin epifizele lor rămânând distanţate la nivelul diafizei prin spaţiul interosos.
RADIUSUL
Orientare: se aşează în jos extremitatea cea mai voluminoasă; posterior feţele prevăzute cu şanţuri; lateral procesul descendent al acestei extremităţi.
Epifiza superioară prezintă :
-capul radiusului, un segment de cilindru plin, acoperit cu cartilaj. Faţa sa superioară prezintă o fosetă ce corespunde capitulului humerusului. Circumferinţa capului răspunde scobiturii radiale de pe ulnă;
-colul radiusului
- tuberozitatea radiusului unde se insera muşchiul bicep s brahial.
Diafiza prezintă 3 feţe: anterioară, posterioară, externă şi 3 margini: anterioară, internă, externă. Superior are formă cilindrică, inferior devine prismatic triunghiulară.
Faţa medială aprezintă scobitura ulnară pentru articulaţia cu capul ulnei. Faţa laterală se continuă cu procesul stiloidian palpabil. Faţa posterioară prezintă mai multe şanţuri pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii şi degetelor.
Epifiza inferioară este comparată cu un trunchi de piramidă ce prezintă 4 feţe şi o bază. Baza sau faţa articulară carpiană e împărţită în 2 părţi: una laterală triunghiulară în raport cu scafoidul şi alta medială patrulateră în contact cu semilunarul.
ULNA
Orientare: se aşează în sus extremitatea cea mai voluminoasă, anterior scobitura acestei extremităţi, lateral marginea cea mai ascuţită.
Epifiza superioară prezintă 2 proeminenţe osoase:
- o proeminenţă verticală - olecran (palpabilă). Aici se insera tricepsul brahial.
- o proeminenţă orizontală - proces coronoidian. între ele se formează un unghi drept, incizura trohleară ce se articulează cu trohleea humerusului.
Pe partea laterală a procesului coronoidian se găseşte incizura radială pentru articulaţia cu capul radiusului. Sub acest proces se găseşte tuberozitatea ulnei pe care se insera muşchiul brahial.
Diafiza: are formă prismatic triunghiulară cu 3 feţe: anterioară, posterioară, internă şi 3 margini: anterioară, posterioară, externă .
Epifiza inferioară prezintă:
-capul ulnei, reprezentat de un segment de cilindru; suprafaţa laterală a capului este articulară pentru incizura ulnară a radiusului; faţa inferioară este de asemenea articulară corespunzător ligamentului triunghiular
- procesul stiloidian situat pe partea medială a capului.
ARTICULAŢI A COTULUI
La formarea articulaţiei cotului participă 3 oase: humerusul, ulna şi radiusul. Teoretic la acest nivel se pot descrie 3 articulaţii: humeroulnară, humeroradială, radioulnară proximală
Dacă luăm în considerare faptul că pentru toate aceste articulaţii există o singură capsulă putem considera că există o singură articulaţie. Din punct de vedere funcţional însă se descriu două articulaţii diferite: una în raport cu mişcările de flexie-extensie şi una în raport cu mişcările de pronaţie-supinaţie. Cotul este deci o articulaţie cu dublă funcţie. Pe de o parte permite membrului superior să se replieze pe el însuşi sau să se întindă, multiplicând posibilităţile de orientare ale mâinii în spaţiu. Este ceea ce permite de exemplu ducerea mâinii în extremitatea superioară a corpului, la gură pentru alimentare, la cap pentru pieptănare etc. Acesta este cotul«flexiei-extensiei ».
Pe de altă parte cotul este sediul mişcărilor ce permit antebraţului să se mobilizeze în jurul axei sale, mişcare care adaugă alte posibilităţi pentru mişcările mâinii. Este cotul «prono-supinaţiei».
Deoarece considerentele funcţionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit să se recunoască două articulaţii componente ale cotului:
1) articulaţia humerusului cu oasele antebraţului (HUMERO-ANTEBRAHIALĂ)ce include articulaţia humeroulnară (în balama) şi articulaţia humeroradial (elipsoidală). Dintre acestea cea mai importantă pentru mişcările de flexie-extensie este cea humeroulnară.
2) articulaţia radioulnară proximală responsabilă de mişcarea de pronaţie-supinaţie.
sursa imaginii http://www.julstro.com
RADIUSUL
Orientare: se aşează în jos extremitatea cea mai voluminoasă; posterior feţele prevăzute cu şanţuri; lateral procesul descendent al acestei extremităţi.
Epifiza superioară prezintă :
-capul radiusului, un segment de cilindru plin, acoperit cu cartilaj. Faţa sa superioară prezintă o fosetă ce corespunde capitulului humerusului. Circumferinţa capului răspunde scobiturii radiale de pe ulnă;
-colul radiusului
- tuberozitatea radiusului unde se insera muşchiul bicep s brahial.
Diafiza prezintă 3 feţe: anterioară, posterioară, externă şi 3 margini: anterioară, internă, externă. Superior are formă cilindrică, inferior devine prismatic triunghiulară.
Faţa medială aprezintă scobitura ulnară pentru articulaţia cu capul ulnei. Faţa laterală se continuă cu procesul stiloidian palpabil. Faţa posterioară prezintă mai multe şanţuri pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii şi degetelor.
Epifiza inferioară este comparată cu un trunchi de piramidă ce prezintă 4 feţe şi o bază. Baza sau faţa articulară carpiană e împărţită în 2 părţi: una laterală triunghiulară în raport cu scafoidul şi alta medială patrulateră în contact cu semilunarul.
ULNA
Orientare: se aşează în sus extremitatea cea mai voluminoasă, anterior scobitura acestei extremităţi, lateral marginea cea mai ascuţită.
Epifiza superioară prezintă 2 proeminenţe osoase:
- o proeminenţă verticală - olecran (palpabilă). Aici se insera tricepsul brahial.
- o proeminenţă orizontală - proces coronoidian. între ele se formează un unghi drept, incizura trohleară ce se articulează cu trohleea humerusului.
Pe partea laterală a procesului coronoidian se găseşte incizura radială pentru articulaţia cu capul radiusului. Sub acest proces se găseşte tuberozitatea ulnei pe care se insera muşchiul brahial.
Diafiza: are formă prismatic triunghiulară cu 3 feţe: anterioară, posterioară, internă şi 3 margini: anterioară, posterioară, externă .
Epifiza inferioară prezintă:
-capul ulnei, reprezentat de un segment de cilindru; suprafaţa laterală a capului este articulară pentru incizura ulnară a radiusului; faţa inferioară este de asemenea articulară corespunzător ligamentului triunghiular
- procesul stiloidian situat pe partea medială a capului.
ARTICULAŢI A COTULUI
La formarea articulaţiei cotului participă 3 oase: humerusul, ulna şi radiusul. Teoretic la acest nivel se pot descrie 3 articulaţii: humeroulnară, humeroradială, radioulnară proximală
Dacă luăm în considerare faptul că pentru toate aceste articulaţii există o singură capsulă putem considera că există o singură articulaţie. Din punct de vedere funcţional însă se descriu două articulaţii diferite: una în raport cu mişcările de flexie-extensie şi una în raport cu mişcările de pronaţie-supinaţie. Cotul este deci o articulaţie cu dublă funcţie. Pe de o parte permite membrului superior să se replieze pe el însuşi sau să se întindă, multiplicând posibilităţile de orientare ale mâinii în spaţiu. Este ceea ce permite de exemplu ducerea mâinii în extremitatea superioară a corpului, la gură pentru alimentare, la cap pentru pieptănare etc. Acesta este cotul«flexiei-extensiei ».
Pe de altă parte cotul este sediul mişcărilor ce permit antebraţului să se mobilizeze în jurul axei sale, mişcare care adaugă alte posibilităţi pentru mişcările mâinii. Este cotul «prono-supinaţiei».
Deoarece considerentele funcţionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit să se recunoască două articulaţii componente ale cotului:
1) articulaţia humerusului cu oasele antebraţului (HUMERO-ANTEBRAHIALĂ)ce include articulaţia humeroulnară (în balama) şi articulaţia humeroradial (elipsoidală). Dintre acestea cea mai importantă pentru mişcările de flexie-extensie este cea humeroulnară.
2) articulaţia radioulnară proximală responsabilă de mişcarea de pronaţie-supinaţie.
sursa imaginii http://www.julstro.com
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 30 January '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :