FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 2,106
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Scheletul antebratului

Tag-uri Populare


anatomie   oase   corp   muschi   picioare   brate   fier   aliaj   metal   otel   omor   otrava   investigatie   crima   hormoni   medicina   plamani   organism   sange   nas   cercetare   cultura   cunostinte   inspiratie   china   faringe   yang   yin   soare   energie   glande endocrine   secretie   reproducere   respiratie   tesuturi   aer  

All Tags

Famous Forum

 

Scheletul antebratului

 Q:   Intreaba despre Scheletul antebratului       
Scheletul antebratului SCHELETUL ANTEBRAŢULUI e format din 2 oase radius şi ulna. Ambele sunt oase lungi formate din 2 epifize şi o diafiză de formă prismatic triunghiulară, au fiecare 3 feţe şi 3 margini. Se articulează prin epifizele lor rămânând distanţate la nivelul diafizei prin spaţiul interosos.

RADIUSUL
Orientare: se aşează în jos extremitatea cea mai voluminoasă; posterior feţele prevăzute cu şanţuri; lateral procesul descendent al acestei extremităţi.

Epifiza superioară prezintă :
-capul radiusului, un segment de cilindru plin, acoperit cu cartilaj. Faţa sa superioară prezintă o fosetă ce corespunde capitulului humerusului. Circumferinţa capului răspunde scobiturii radiale de pe ulnă;
-colul radiusului
- tuberozitatea radiusului unde se insera muşchiul bicep s brahial.
Diafiza prezintă 3 feţe: anterioară, posterioară, externă şi 3 margini: anterioară, internă, externă. Superior are formă cilindrică, inferior devine prismatic triunghiulară.

Faţa medială aprezintă scobitura ulnară pentru articulaţia cu capul ulnei. Faţa laterală se continuă cu procesul stiloidian palpabil. Faţa posterioară prezintă mai multe şanţuri pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii şi degetelor.
Epifiza inferioară este comparată cu un trunchi de piramidă ce prezintă 4 feţe şi o bază. Baza sau faţa articulară carpiană e împărţită în 2 părţi: una laterală triunghiulară în raport cu scafoidul şi alta medială patrulateră în contact cu semilunarul.

ULNA

Orientare: se aşează în sus extremitatea cea mai voluminoasă, anterior scobitura acestei extremităţi, lateral marginea cea mai ascuţită.

Epifiza superioară prezintă 2 proeminenţe osoase:
- o proeminenţă verticală - olecran (palpabilă). Aici se insera tricepsul brahial.
- o proeminenţă orizontală - proces coronoidian. între ele se formează un unghi drept, incizura trohleară ce se articulează cu trohleea humerusului.
Pe partea laterală a procesului coronoidian se găseşte incizura radială pentru articulaţia cu capul radiusului. Sub acest proces se găseşte tuberozitatea ulnei pe care se insera muşchiul brahial.

Diafiza: are formă prismatic triunghiulară cu 3 feţe: anterioară, posterioară, internă şi 3 margini: anterioară, posterioară, externă .

Epifiza inferioară prezintă:
-capul ulnei, reprezentat de un segment de cilindru; suprafaţa laterală a capului este articulară pentru incizura ulnară a radiusului; faţa inferioară este de asemenea articulară corespunzător ligamentului triunghiular
- procesul stiloidian situat pe partea medială a capului.

ARTICULAŢI A COTULUI

La formarea articulaţiei cotului participă 3 oase: humerusul, ulna şi radiusul. Teoretic la acest nivel se pot descrie 3 articulaţii: humeroulnară, humeroradială, radioulnară proximală

Dacă luăm în considerare faptul că pentru toate aceste articulaţii există o singură capsulă putem considera că există o singură articulaţie. Din punct de vedere funcţional însă se descriu două articulaţii diferite: una în raport cu mişcările de flexie-extensie şi una în raport cu mişcările de pronaţie-supinaţie. Cotul este deci o articulaţie cu dublă funcţie. Pe de o parte permite membrului superior să se replieze pe el însuşi sau să se întindă, multiplicând posibilităţile de orientare ale mâinii în spaţiu. Este ceea ce permite de exemplu ducerea mâinii în extremitatea superioară a corpului, la gură pentru alimentare, la cap pentru pieptănare etc. Acesta este cotul«flexiei-extensiei ».

Pe de altă parte cotul este sediul mişcărilor ce permit antebraţului să se mobilizeze în jurul axei sale, mişcare care adaugă alte posibilităţi pentru mişcările mâinii. Este cotul «prono-supinaţiei».

Deoarece considerentele funcţionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit să se recunoască două articulaţii componente ale cotului:
1) articulaţia humerusului cu oasele antebraţului (HUMERO-ANTEBRAHIALĂ)ce include articulaţia humeroulnară (în balama) şi articulaţia humeroradial (elipsoidală). Dintre acestea cea mai importantă pentru mişcările de flexie-extensie este cea humeroulnară.
2) articulaţia radioulnară proximală responsabilă de mişcarea de pronaţie-supinaţie.

sursa imaginii http://www.julstro.com


Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, radius, ulna



Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 30 January '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :