A fost supranumit de europeni Cezarul chinez; denumirea este cel puţin minimalizatoare, deoarece Caesar, cu cele cateva mii de legionari cu care a trecut Rubiconul, pare un biet caporal în comparaţie cu suveranul chinez, care a conceput un zid de apărare de 4000 de kilometri, sau ai cărui generali se puteau lipsi deodată de 300000 de soldaţi fără a-şi slăbi capacitatea armatei de sub comandă.

Urcand, în anul 246 î.e.n., pe tronul regatului Qin, Zheng, viitorii Shi Huangdi, în varstă de numai 13 ani, nu moştenea numai cel mai puternic dintre regatele combatante chineze şi glorioasa tradiţie a trei dinastii deosebit de longevive, ci şi una dintre cele mai vechi şi mai ramificate culturi din cate cunoştea omenirea. Astfel, chinezii aveau un calendar lunar-solar (perfecţionat faţă de cel anterior, din vremea lui Wu-Wang), în care anul era de 365,25 zile, iar o lună de 29,53 zile (corectarea decalajului între anul solar şi cel lunar se făcea la fiecare 19 ani prin adăugarea a 7 luni suplimentare).

In China funcţiona de multă vreme o academie, astronomia marcase un mare progres (era menţionată cu precizie, din anul 240 î.e.n., fiecare apariţie a cometei Halley, prima dată atestată încă din 613 î.e.n. în „Analele regatului Lu", bolta cerească era împărţită în constelaţii, Calea Lactee era cunoscută, în secolul al IV-lea î.e.n. chinezii dispuneau, primii în lume, de un catalog astral cu peste 800 de corpuri cereşti), cunoşteau proprietăţile pătratelor laturilor triunghiului dreptunghic, progresaseră în anatomie şi medicina, discutau o teorie atomică naivă despre natura materiei, aveau, pentru uzul militar, hărţi geografice precise (descoperite, împreună cu un manuscris întins despre istoria regalelor combatante, în 1974, în două morminte datand de la începutul dinastiei Han).

Literatura şi filosofia se aflau la loc de cinste în această dezvoltare; în epoca imediat anterioară (340-278 î.e.n.) se manifestase, e adevărat - ca adversar al statului Qin, unul dintre cei mai mari poeţi antici chinezi, Qu Yuan, celebru prin Cartea sacră a cantecelor, Nonă cantece, Chemarea sufletului, întreb cerul, Poemul mahnirii şi maniei etc. Un astfel de regat moştenea tanărul Zheng. A fost ajutat la începutul domniei de un demnitar de vază, Liu Buwei, unul dintre cei mai bogaţi proprietari din acea vreme (numai sclavi deţinea 10 000), care a dirijat politica statului Qin spre cucerirea de noi teritorii. Înzestrat cu o voinţă de fier şi cu o cruzime de pomină, Zheng a continuat politica de expansiune deschisă de Shang Yang. Hotărăşte să lichideze celalalte regate combatante şi le supune pe rand: Han - în 230 î.e.n.; Chao - în 228 î.e.n.; Wei - după alţi trei ani Chu; şi Yen-în 222 î.e.n. (acesta din urmă s-a predat de bunăvoie); Qi - în 221 î.e.n. Devenind suveranul unui stat uriaş, Zheng îşi alege, pentru sine şi pentru dinastia sa care va dăinui „pană la 1000 şi pană la 10 000 de generaţii", titlul de Huangdi (= împărat).

Izvoarele de mai tarziu îl numesc Qin Shi Huangdi, adică „Primul împărat al imperiului Qin". Imediat după înfrangerea regatelor combatante, Shi Huandi a întreprins campanii reuşite împotriva hunilor (Xiong-nu), la nord, izgonindu-i peste Huanghe şi a principatelor Yue, la sud. Principatele Yue se întindeau pe un teritoriu uriaş, ce cuprindea tot sudul Chinei de astăzi şi o parte din Indochina, pană la hotarele Vietnamului.

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 10 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---