Statistics:
Visits: 1,410 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Sima Yan, ultimul mare imparat al Chinei antice
Q: | Intreaba despre Referat despre Sima Yan, ultimul mare imparat al Chinei antice |
Refacerea unităţii Chinei, ruptă in cele „Trei Regate", a fost opera unui strălucit militar - Sima Yan, general al guvernului din Wei. In anul 263 e.n., Sima Yan a izbit prin surprindere şi cu deosebită forţă trupele regatului Shu, care s-a prăbuşit, fiind inclus în regatul Wei.
Sima Yan, sesizand slăbiciunea propriului suveran, îşi aliază armatele de la graniţa de vest şi ale „caselor puternice" ce fuseseră vechi adversare ale lui Cao Pi (întemeietorul regatului Wei) şi răstoarnă pe suveranul său, proclamandu-se împărat în 265. Dinastia întemeiată de el s-a numit Jin. In anul 280 Mchidează şi ultimul dintre cele Trei Regate - Wu, din sud-estul Chinei (care în 230 anexase şi Taiw anul), restaurand unitatea Imperiului chinez.
Dar, pentru China, ca şi pentru, lumea europeană, începea epoca marilor năvăliri migratoare. împăraţii chinezi de după Sima Yan (acesta moare în anul 290) au făcut greşeala de a permite (ca şi romanii) triburilor migratoare să se aşeze în teritoriul imperial, ba chiar le-au Încredinţat sarcini de apărare a graniţelor. Situaţia este agravată de luptele ce izbucnesc după 290 între carmoitorii locali, membri ai familiei Jin, cărora Sima Yan le-a încredinţat unele regiuni ale ţării, lupte cunoscute sub denumirea de „Tulburările celor opt prinţi".
Astfel că, în 311, hunii, sub conducerea lui Liu Co, atacă imperiul, cuceresc capitala Luoyang, descendenţii lui Sima Yan fiind siliţi să fugă, împreună cu o parte din populaţie, la sud de Yang Zi (greu de trecut de cavaleria hună), unde îşi fixează (anul 317) capitala, la Jiankang (Nanking). Din acest moment în existenţa Chinei smt cunoscute două teritorii naţionale. Primul, în China de Sud, este imperiul naţional chinez, condus de dinastia întemeiată de Sima Yan, Jin, numită şi de Est (317- 420), dinastia Song (420-502) şi dinastia Liang (502-581). Al doilea teritoriu este al Chinei de Nord; primul stat a fost întemeiat aici de cuceritorii huni, s-a numit Qianzhao şi a subsistat pană în 351, cand regatul hun a fost doborat de loviturile altei populaţii migratoare - mongolii (numiţi Xianpi).
Intre anii 370-376, Fu Chien, conducătorul altor triburi nomade, cele tibeto-tangute, unifică nordul Chinei şi îşi îndreaptă uriaşele hoarde spre China de Sud, dar, în 383 pe raul Fei, este învins de mica, dar excelenta armată a imperiului Jin. Este momentul, pentru mongoli, să Tevină în nordul Chinei; în 386, ei întemeiază regatul Wei de Nord, sau Wei Tuoba (386-581), vor încheia, în 439, unificarea întregului nord şi nord-est şi vor fi asimilaţi în masa populaţiei autohtone datorită influenţei culturii şi ideologiei chineze. în 581, generalul Yang Jian se proclamă împărat în regatul Wei de Nord (devenit Zhou de Nord) şi începe lupta pentru reunificarea imperiului, operă pe care o desăvarşeşte în 589.
La aceste frămantări, care s-au întins pe aproape trei secole, au contribuit şi transformări sociale de mare adincime in societatea chineză, proces ce-şi au punctul de plecare în activitatea reformatoare a lui Sima Yan. Ele erau o dovadă a fixării definitive în China antică a relaţiilor de producţie feudale. în esenţă, reformele lui Sima Yan au constat din întărirea dependenţei de părnant a ţăranilor şi a sistemului dijmei. Sima Yan a introdus reţeaua loturilor de stat: ţăranii primeau, pentru a munci, două loturi, unul personal, pentru care plăteau bir statului, altul al statului cu întreaga recoltă. Ţăranii nu erau, însă, scutiţi de prestaţia în muncă, mai ales pentru lucrările de irigaţie, îndiguiri, construcţii de fortificaţii. Prin calităţile sale, de iscusit strateg şi de reformator, Yan a fast ultimul mare împărat al Chinei antice.
Sima Yan, sesizand slăbiciunea propriului suveran, îşi aliază armatele de la graniţa de vest şi ale „caselor puternice" ce fuseseră vechi adversare ale lui Cao Pi (întemeietorul regatului Wei) şi răstoarnă pe suveranul său, proclamandu-se împărat în 265. Dinastia întemeiată de el s-a numit Jin. In anul 280 Mchidează şi ultimul dintre cele Trei Regate - Wu, din sud-estul Chinei (care în 230 anexase şi Taiw anul), restaurand unitatea Imperiului chinez.
Dar, pentru China, ca şi pentru, lumea europeană, începea epoca marilor năvăliri migratoare. împăraţii chinezi de după Sima Yan (acesta moare în anul 290) au făcut greşeala de a permite (ca şi romanii) triburilor migratoare să se aşeze în teritoriul imperial, ba chiar le-au Încredinţat sarcini de apărare a graniţelor. Situaţia este agravată de luptele ce izbucnesc după 290 între carmoitorii locali, membri ai familiei Jin, cărora Sima Yan le-a încredinţat unele regiuni ale ţării, lupte cunoscute sub denumirea de „Tulburările celor opt prinţi".
Astfel că, în 311, hunii, sub conducerea lui Liu Co, atacă imperiul, cuceresc capitala Luoyang, descendenţii lui Sima Yan fiind siliţi să fugă, împreună cu o parte din populaţie, la sud de Yang Zi (greu de trecut de cavaleria hună), unde îşi fixează (anul 317) capitala, la Jiankang (Nanking). Din acest moment în existenţa Chinei smt cunoscute două teritorii naţionale. Primul, în China de Sud, este imperiul naţional chinez, condus de dinastia întemeiată de Sima Yan, Jin, numită şi de Est (317- 420), dinastia Song (420-502) şi dinastia Liang (502-581). Al doilea teritoriu este al Chinei de Nord; primul stat a fost întemeiat aici de cuceritorii huni, s-a numit Qianzhao şi a subsistat pană în 351, cand regatul hun a fost doborat de loviturile altei populaţii migratoare - mongolii (numiţi Xianpi).
Intre anii 370-376, Fu Chien, conducătorul altor triburi nomade, cele tibeto-tangute, unifică nordul Chinei şi îşi îndreaptă uriaşele hoarde spre China de Sud, dar, în 383 pe raul Fei, este învins de mica, dar excelenta armată a imperiului Jin. Este momentul, pentru mongoli, să Tevină în nordul Chinei; în 386, ei întemeiază regatul Wei de Nord, sau Wei Tuoba (386-581), vor încheia, în 439, unificarea întregului nord şi nord-est şi vor fi asimilaţi în masa populaţiei autohtone datorită influenţei culturii şi ideologiei chineze. în 581, generalul Yang Jian se proclamă împărat în regatul Wei de Nord (devenit Zhou de Nord) şi începe lupta pentru reunificarea imperiului, operă pe care o desăvarşeşte în 589.
La aceste frămantări, care s-au întins pe aproape trei secole, au contribuit şi transformări sociale de mare adincime in societatea chineză, proces ce-şi au punctul de plecare în activitatea reformatoare a lui Sima Yan. Ele erau o dovadă a fixării definitive în China antică a relaţiilor de producţie feudale. în esenţă, reformele lui Sima Yan au constat din întărirea dependenţei de părnant a ţăranilor şi a sistemului dijmei. Sima Yan a introdus reţeaua loturilor de stat: ţăranii primeau, pentru a munci, două loturi, unul personal, pentru care plăteau bir statului, altul al statului cu întreaga recoltă. Ţăranii nu erau, însă, scutiţi de prestaţia în muncă, mai ales pentru lucrările de irigaţie, îndiguiri, construcţii de fortificaţii. Prin calităţile sale, de iscusit strateg şi de reformator, Yan a fast ultimul mare împărat al Chinei antice.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :