FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,410
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat despre Sima Yan, ultimul mare imparat al Chinei antice

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat despre Sima Yan, ultimul mare imparat al Chinei antice

 Q:   Intreaba despre Referat despre Sima Yan, ultimul mare imparat al Chinei antice       
Referat despre Sima Yan, ultimul mare imparat al Chinei antice Refacerea unităţii Chinei, ruptă in cele „Trei Regate", a fost opera unui strălucit militar - Sima Yan, general al guvernului din Wei. In anul 263 e.n., Sima Yan a izbit prin surprindere şi cu deosebită forţă trupele regatului Shu, care s-a prăbuşit, fiind inclus în regatul Wei.

Sima Yan, sesizand slăbiciunea propriului suveran, îşi aliază armatele de la graniţa de vest şi ale „caselor puternice" ce fuseseră vechi adversare ale lui Cao Pi (întemeietorul regatului Wei) şi răstoarnă pe suveranul său, proclamandu-se împărat în 265. Dinastia întemeiată de el s-a numit Jin. In anul 280 Mchidează şi ultimul dintre cele Trei Regate - Wu, din sud-estul Chinei (care în 230 anexase şi Taiw anul), restaurand unitatea Imperiului chinez.

Dar, pentru China, ca şi pentru, lumea europeană, începea epoca marilor năvăliri migratoare. împăraţii chinezi de după Sima Yan (acesta moare în anul 290) au făcut greşeala de a permite (ca şi romanii) triburilor migratoare să se aşeze în teritoriul imperial, ba chiar le-au Încredinţat sarcini de apărare a graniţelor. Situaţia este agravată de luptele ce izbucnesc după 290 între carmoitorii locali, membri ai familiei Jin, cărora Sima Yan le-a încredinţat unele regiuni ale ţării, lupte cunoscute sub denumirea de „Tulburările celor opt prinţi".

Astfel că, în 311, hunii, sub conducerea lui Liu Co, atacă imperiul, cuceresc capitala Luoyang, descendenţii lui Sima Yan fiind siliţi să fugă, împreună cu o parte din populaţie, la sud de Yang Zi (greu de trecut de cavaleria hună), unde îşi fixează (anul 317) capitala, la Jiankang (Nanking). Din acest moment în existenţa Chinei smt cunoscute două teritorii naţionale. Primul, în China de Sud, este imperiul naţional chinez, condus de dinastia întemeiată de Sima Yan, Jin, numită şi de Est (317- 420), dinastia Song (420-502) şi dinastia Liang (502-581). Al doilea teritoriu este al Chinei de Nord; primul stat a fost întemeiat aici de cuceritorii huni, s-a numit Qianzhao şi a subsistat pană în 351, cand regatul hun a fost doborat de loviturile altei populaţii migratoare - mongolii (numiţi Xianpi).

Intre anii 370-376, Fu Chien, conducătorul altor triburi nomade, cele tibeto-tangute, unifică nordul Chinei şi îşi îndreaptă uriaşele hoarde spre China de Sud, dar, în 383 pe raul Fei, este învins de mica, dar excelenta armată a imperiului Jin. Este momentul, pentru mongoli, să Tevină în nordul Chinei; în 386, ei întemeiază regatul Wei de Nord, sau Wei Tuoba (386-581), vor încheia, în 439, unificarea întregului nord şi nord-est şi vor fi asimilaţi în masa populaţiei autohtone datorită influenţei culturii şi ideologiei chineze. în 581, generalul Yang Jian se proclamă împărat în regatul Wei de Nord (devenit Zhou de Nord) şi începe lupta pentru reunificarea imperiului, operă pe care o desăvarşeşte în 589.

La aceste frămantări, care s-au întins pe aproape trei secole, au contribuit şi transformări sociale de mare adincime in societatea chineză, proces ce-şi au punctul de plecare în activitatea reformatoare a lui Sima Yan. Ele erau o dovadă a fixării definitive în China antică a relaţiilor de producţie feudale. în esenţă, reformele lui Sima Yan au constat din întărirea dependenţei de părnant a ţăranilor şi a sistemului dijmei. Sima Yan a introdus reţeaua loturilor de stat: ţăranii primeau, pentru a munci, două loturi, unul personal, pentru care plăteau bir statului, altul al statului cu întreaga recoltă. Ţăranii nu erau, însă, scutiţi de prestaţia în muncă, mai ales pentru lucrările de irigaţie, îndiguiri, construcţii de fortificaţii. Prin calităţile sale, de iscusit strateg şi de reformator, Yan a fast ultimul mare împărat al Chinei antice.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :