Statistics:
Visits: 962 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Regele persan Sapor I
Q: | Intreaba despre Referat: Regele persan Sapor I |
Deşi de la ascensiunea Sasanizilor în fruntea statului persan nu trecuseră nici două decenii, Sapor I, fiul lui Ardasbir I, cand vine la carma imperiului (241 e.n.), găseşte o strictă împărţire în ranguri sociale, între care circulaţia persoanelor era practic de nerealizat, amintind de ermetismul castelor indiene. în fruntea piramidei se afla familia regală a Sasanizilor, şeful casei purtand titlul de „rege al regilor", după modelul Ahemenizilor, dar pe o altă bază. Numele familiei vine de la acela al preotului sasan, mai marele templului focului de la Israchar, stramosul lui Papac care a intemeiat, in 208 e.n., dinastia de satrapi conducatoare a Persidei, in sud-vestul Podişului iranian. Sasanizii au făcut mare caz din
Decăderea părţilor a permis Sasanizilor să parvină la conducerea statului; răscoala lui Ardashir I (220 c.n.) în Persida a fost începutul lichidării puterii parte. în 224 Ardashir I, la Ormizdagan, în Susiana, ca un veritabil erou de legendă, se luptă în faţa oştirilor parlă şi sasanidă cu regele Artabanos al V-lea, pe care-1 ucide. Ultima rezistentă parlă este lichidată în 228 iar conducătorul ei fiul lui Artabanos al V-lea, Artavasdes, este executat în capitala partă, Ctesiphon. Domnia în fruntea statului persan sasanid a lui Ardashir I esle considerată între anii 226 - 241 el a abdicat în favoarea fiului său.
Incă Ardashir I adoptase titlul, cand se încoronase. Urmau patru regi (închinaţi suveranului sasanid), puşi în fruntea marilor provincii; casta următoare, vaspuranii, cuprindea cele şapte mari familii care îndeplineau (ereditar) înaltele dregătorii civile şi militare. Vazguranii (sau marii ofiţeri) erau şefii administraţiei. Ei erau urmaţi de mica aristocraţie (sau cavalerii), care stăpanea asupra localităţilor, mai cu seamă asupra celor rurale. Pătura de negustori şi meseriaşi era înfloritoare, datorită unei intense activităţi economice, favorizate şi de poziţia geografică a statului. În fine, la baza piramidei, clasa rurală, practic semisclavagistă, dădea principala pondere în producţia agro-alimentară. Femeile, datorită şi practicii poligamiei, aveau un statut care le cantona în cadrul proprietaţii.
Piramida, de sus pană jos, era străbătută de misticismul zoroastruan, Sasanizii, în încercarea lor de restaurare a obiceiurilor şi culturii perşilor din vremea Ahemenizilor, arătandu-se, cu mici ezitări, intoleranţi. Regele, a cărui înscăunare era patronată de zeul suprem Abura Mazda, se sprijinea pe preoţime, scutită de impozite şi de alte servituti civile şi militare. Sectele religioase rezultate dintr-o erezie de la mazdeismul zoroastruan, cum au fost, de exemplu mazdakismul şi manniheismul, precum şi creştinii (cu excepţia monofiziţilor) au fost permanent persecutaţi, Sasanizii vraiid să treacă drept iranieni puri. De fapt şi introducerea ca limbă oficială a persanei (persana medie, pehlevi) urmărea aceiaşi scop.
Cand Sapor I (Shapur - în pehlevi) se urcă pe tronul persan, inaugura o politică de ofensivă contra romanilor. I-o permitea rapida refacere a imperiului, în graniţe mai mari chiar decat anteriorul stat part, din timpul tatălui său, care beneficiase de o simultană clătinare a forţei imperiilor chinez şi roman cu care se întalnea, la extremităţi, statul Sasanizilor. Astfel, statul sasanid se întindea, la 241 e.n., de la fluviul Indus, în est, la Eufrat, în vest. Chiar puternicii prinţi kuşani fuseseră învinşi de Ardashir I, coca ce eliberă Asia Centrală, unde Chorezmul se putu dezvolta ferit de hegemonia persană. Activitatea reformatoare a lui Manni, începută în 242 e.n., venea iniţial în sprijinul politicii lui Sapor I. Imbinand elemente zoroastruene cu creştine (cuprinzand conceptul de mantuire prin înţelepciune), manniheismul tindea să devină religie universală, oferind o soluţie acceptabilă populaţiilor supuse în întinsul imperiu sasanid, caştigand adepţi chiar în afara acestuia, în China, India, Imperiul roman.
comunitatea originii lor cu a Ahemenizilor, din vechiul Phars, considerîndu-se singurii urmaşi autentici ai celebrei familii.
Decăderea părţilor a permis Sasanizilor să parvină la conducerea statului; răscoala lui Ardashir I (220 c.n.) în Persida a fost începutul lichidării puterii parte. în 224 Ardashir I, la Ormizdagan, în Susiana, ca un veritabil erou de legendă, se luptă în faţa oştirilor parlă şi sasanidă cu regele Artabanos al V-lea, pe care-1 ucide. Ultima rezistentă parlă este lichidată în 228 iar conducătorul ei fiul lui Artabanos al V-lea, Artavasdes, este executat în capitala partă, Ctesiphon. Domnia în fruntea statului persan sasanid a lui Ardashir I esle considerată între anii 226 - 241 el a abdicat în favoarea fiului său.
Incă Ardashir I adoptase titlul, cand se încoronase. Urmau patru regi (închinaţi suveranului sasanid), puşi în fruntea marilor provincii; casta următoare, vaspuranii, cuprindea cele şapte mari familii care îndeplineau (ereditar) înaltele dregătorii civile şi militare. Vazguranii (sau marii ofiţeri) erau şefii administraţiei. Ei erau urmaţi de mica aristocraţie (sau cavalerii), care stăpanea asupra localităţilor, mai cu seamă asupra celor rurale. Pătura de negustori şi meseriaşi era înfloritoare, datorită unei intense activităţi economice, favorizate şi de poziţia geografică a statului. În fine, la baza piramidei, clasa rurală, practic semisclavagistă, dădea principala pondere în producţia agro-alimentară. Femeile, datorită şi practicii poligamiei, aveau un statut care le cantona în cadrul proprietaţii.
Piramida, de sus pană jos, era străbătută de misticismul zoroastruan, Sasanizii, în încercarea lor de restaurare a obiceiurilor şi culturii perşilor din vremea Ahemenizilor, arătandu-se, cu mici ezitări, intoleranţi. Regele, a cărui înscăunare era patronată de zeul suprem Abura Mazda, se sprijinea pe preoţime, scutită de impozite şi de alte servituti civile şi militare. Sectele religioase rezultate dintr-o erezie de la mazdeismul zoroastruan, cum au fost, de exemplu mazdakismul şi manniheismul, precum şi creştinii (cu excepţia monofiziţilor) au fost permanent persecutaţi, Sasanizii vraiid să treacă drept iranieni puri. De fapt şi introducerea ca limbă oficială a persanei (persana medie, pehlevi) urmărea aceiaşi scop.
Cand Sapor I (Shapur - în pehlevi) se urcă pe tronul persan, inaugura o politică de ofensivă contra romanilor. I-o permitea rapida refacere a imperiului, în graniţe mai mari chiar decat anteriorul stat part, din timpul tatălui său, care beneficiase de o simultană clătinare a forţei imperiilor chinez şi roman cu care se întalnea, la extremităţi, statul Sasanizilor. Astfel, statul sasanid se întindea, la 241 e.n., de la fluviul Indus, în est, la Eufrat, în vest. Chiar puternicii prinţi kuşani fuseseră învinşi de Ardashir I, coca ce eliberă Asia Centrală, unde Chorezmul se putu dezvolta ferit de hegemonia persană. Activitatea reformatoare a lui Manni, începută în 242 e.n., venea iniţial în sprijinul politicii lui Sapor I. Imbinand elemente zoroastruene cu creştine (cuprinzand conceptul de mantuire prin înţelepciune), manniheismul tindea să devină religie universală, oferind o soluţie acceptabilă populaţiilor supuse în întinsul imperiu sasanid, caştigand adepţi chiar în afara acestuia, în China, India, Imperiul roman.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :