FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 966
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat: Regele persan Sapor I

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat: Regele persan Sapor I

 Q:   Intreaba despre Referat: Regele persan Sapor I       
Referat: Regele persan Sapor I Deşi de la ascensiunea Sasanizilor în fruntea statului persan nu trecuseră nici două decenii, Sapor I, fiul lui Ardasbir I, cand vine la carma imperiului (241 e.n.), găseşte o strictă împărţire în ranguri sociale, între care circulaţia persoanelor era practic de nerealizat, amintind de ermetismul castelor indiene. în fruntea piramidei se afla familia regală a Sasanizilor, şeful casei purtand titlul de „rege al regilor", după modelul Ahemenizilor, dar pe o altă bază. Numele familiei vine de la acela al preotului sasan, mai marele templului focului de la Israchar, stramosul lui Papac care a intemeiat, in 208 e.n., dinastia de satrapi conducatoare a Persidei, in sud-vestul Podişului iranian. Sasanizii au făcut mare caz din comunitatea originii lor cu a Ahemenizilor, din vechiul Phars, considerîndu-se singurii urmaşi autentici ai celebrei familii.

Decăderea părţilor a permis Sasanizilor să parvină la conducerea statului; răscoala lui Ardashir I (220 c.n.) în Persida a fost începutul lichidării puterii parte. în 224 Ardashir I, la Ormizdagan, în Susiana, ca un veritabil erou de legendă, se luptă în faţa oştirilor parlă şi sasanidă cu regele Artabanos al V-lea, pe care-1 ucide. Ultima rezistentă parlă este lichidată în 228 iar conducătorul ei fiul lui Artabanos al V-lea, Artavasdes, este executat în capitala partă, Ctesiphon. Domnia în fruntea statului persan sasanid a lui Ardashir I esle considerată între anii 226 - 241 el a abdicat în favoarea fiului său.

Incă Ardashir I adoptase titlul, cand se încoronase. Urmau patru regi (închinaţi suveranului sasanid), puşi în fruntea marilor provincii; casta următoare, vaspuranii, cuprindea cele şapte mari familii care îndeplineau (ereditar) înaltele dregătorii civile şi militare. Vazguranii (sau marii ofiţeri) erau şefii administraţiei. Ei erau urmaţi de mica aristocraţie (sau cavalerii), care stăpanea asupra localităţilor, mai cu seamă asupra celor rurale. Pătura de negustori şi meseriaşi era înfloritoare, datorită unei intense activităţi economice, favorizate şi de poziţia geografică a statului. În fine, la baza piramidei, clasa rurală, practic semisclavagistă, dădea principala pondere în producţia agro-alimentară. Femeile, datorită şi practicii poligamiei, aveau un statut care le cantona în cadrul proprietaţii.

Piramida, de sus pană jos, era străbătută de misticismul zoroastruan, Sasanizii, în încercarea lor de restaurare a obiceiurilor şi culturii perşilor din vremea Ahemenizilor, arătandu-se, cu mici ezitări, intoleranţi. Regele, a cărui înscăunare era patronată de zeul suprem Abura Mazda, se sprijinea pe preoţime, scutită de impozite şi de alte servituti civile şi militare. Sectele religioase rezultate dintr-o erezie de la mazdeismul zoroastruan, cum au fost, de exemplu mazdakismul şi manniheismul, precum şi creştinii (cu excepţia monofiziţilor) au fost permanent persecutaţi, Sasanizii vraiid să treacă drept iranieni puri. De fapt şi introducerea ca limbă oficială a persanei (persana medie, pehlevi) urmărea aceiaşi scop.

Cand Sapor I (Shapur - în pehlevi) se urcă pe tronul persan, inaugura o politică de ofensivă contra romanilor. I-o permitea rapida refacere a imperiului, în graniţe mai mari chiar decat anteriorul stat part, din timpul tatălui său, care beneficiase de o simultană clătinare a forţei imperiilor chinez şi roman cu care se întalnea, la extremităţi, statul Sasanizilor. Astfel, statul sasanid se întindea, la 241 e.n., de la fluviul Indus, în est, la Eufrat, în vest. Chiar puternicii prinţi kuşani fuseseră învinşi de Ardashir I, coca ce eliberă Asia Centrală, unde Chorezmul se putu dezvolta ferit de hegemonia persană. Activitatea reformatoare a lui Manni, începută în 242 e.n., venea iniţial în sprijinul politicii lui Sapor I. Imbinand elemente zoroastruene cu creştine (cuprinzand conceptul de mantuire prin înţelepciune), manniheismul tindea să devină religie universală, oferind o soluţie acceptabilă populaţiilor supuse în întinsul imperiu sasanid, caştigand adepţi chiar în afara acestuia, în China, India, Imperiul roman.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 10 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :