16 decembrie 1916. Noaptea, tarziu, călugărul diabolic, propovăduitorul cultului „credincioaselor goale", trecea cu deplină discreţie pragul casei prinţului Yusupoff. In întampinare ii ieşi chiar amfitrionul, care-i făcuse invitaţia pentru o aventură galantă; intrară împreună în luxosul hol, unde îi este prezentat Pavel Stepanoff - prieten de-al casei. De astă dată, onorurile casei au fost [acute renunţîndu-se la protocol. S-a servit numai vin. S-au ridicat paharele pline şi s-a băut.
Străfulgerat de bănuială, Rasputin a sorbit o singură înghiţitură. Prea tarziu însă ca să-şi mai poată schimba soarta. Cei de faţă, cu ochii ţintă la pradă, aşteptau efec-t ul cian urei, strecurată discret în paharul călugărului. Robusteţea ieşită din comun îl ajută să nu încerce moartea instantanee. Clătinîndu-se, se ridică de la masă cu gîndul la părăsirea casei. Pavel Stepanoff scoate pistolul şi trage cateva gloanţe în plin. In acest moment, marele duce Dimitrie şi deputatul Puriskievici năvălesc dintr-o cameră alăturată ca să-şi vadă în sfîrşit duşmanul mort. Dar nu, nu murise. Cu toracele perforat, mai are putere să se ducă către uşă. Stepanoff se apropie şi, privindu-l fix, îi descarcă în cap ultimele gloanţe.

Era ora 23,20 cand Rasputin se prăbuşi pentru prima, dar şi pentru ultima oară.
In limba rusă, „rasputnîi" înseamnă ,.desfranat". I s-a potrivit oare acestui ţăran simplu şi incult numele Rasputin ?
Documentele vremii, după ce-i fac cunoscut adevăratul nume - Grigorie Novikh - şi locul naşterii - satul Pokrovski, din provincia siberiana Tabolsk -, îl descriu ca pe un om încărcat cu moravuri degradante, talhar de drumul mare, întemniţat, biciuit în public pentru nelegiuirile comise.

Repugnat de consăteni, ia calea vagabondajului, travestit în... călugăr. Şi iată-l, într-una din zile, prezentat la curtea ţarului. Cine-l prezenta ? Prima doamnă de onoare, Ana Vyrubova. Exploatand exact cat trebuia relaţiile sale intime cu Ana, Rasputin se foloseşte de o întamplare petrecută chiar în primele zile ale intrării sale la palat : medicii răman uimiţi de îmbunătăţirea, aproape şoc, a stării sănătăţii marelui duce Alexis, intervenită o dată cu apariţia călugărului. Rasputin capătă aureolă sanctifiantă. Care era însă secretul, secretul pur, nu cel imaginar ?
Rasputin, prin Badmajeff, student în farmacie, procura medicamente orientale, care erau oferite ducelui. Cand „sfantul călugăr" dispărea catva timp de la Curtea imperială, Ana Vyrubova, pentru a menţine puterea „aproapelui ei", turna cateva picături dăunătoare sănătăţii ducelui. Acesta, normal, se simţea din nou râu, pană cand revenea Rasputin pentru a-i administra „elixirul vieţii".

Cu răbdare, cu multă răbdare, Rasputin, călugărul cu puteri miraculoase, aştepta în faţa fiecărei uşi a palatului pentru a i se deschide cat mai oficial posibil.
Reuşita metodei întrebuinţate este depună. După un timp relativ scurt, ajunge să conducă din umbră - administrativ şi mai ales politic - întregul mers al treburilor curţii. Este inimaginabil cită naivitate a întalnit la demnitarii ţarinei, ca şi la ea, acest personaj intrat în istoria spionajului ca una din figurile deosebite.
Rasputin spion ! Spionul cui ?
După asasinare, la locuinţa sa, sub nişte lespezi, este descoperită o casetă. Conţinutul : instrucţiuni cifrate, rapoarte trimise stăpanilor care-l plăteau regeşte. După această descoperire, se dezleagă multe mistere printre care :
- geneza exploziilor izbucnite la Petrograd, Moscova şi în alte oraşe ;
- desele deraieri ale trenurilor de utilitate militară;
- torpilarea precisă a vaselor care transportau materiale de război.

Stăpanii erau germanii. Rasputin ţinea legătura direct cu Steinhauen, şeful serviciului de spionaj al Kaizerului. Cu colaboratorii dc la Curte - o adevărată camarilă - lucra la modul cel mai diplomatic ; pentru orice recompensă bănească, călugărul-spion cerea semnătură de primire. Aşa se face că într-un dosar secret s-au găsit chitanţe purtand parafa lui Boris Stürmer (prim-ministru), D. A. Protopopoff (ministru de interne), Sofia Tatisceff (soţia baronului Rukloff, secretar particular al ţarului), Vera Zuoff (alias Berthe Riel, agentă secretă germană) .şi a multor altor marcante personalităţi, atrase în reţeaua germană de spionaj. Stăpanii erau, în general, mulţumiţi de slugile lor de la Curtea ţarului Rusiei, pană într-o zi, cand o surpriză de proporţii tulbură apele.

Generalul Brussilov reuşeşte aproape imposibilul pe frontul de luptă : marea ofensivă de la bălţile Pripetului din august 1916. Rezultatul: sunt capturaţi 7757 ofiţeri, 350 845 trupă, 405 tunuri pe frontul austro-german.
La Berlin vestea cade ca un trăznet !

Rasputin şi întreaga-i reţea primesc ordin să-i suprime pe generalii Brussilov .şi Korniloff (tot o capacitate militară) şi să distrugă uzinele de la Vologda şi Bologoi.
îndeplinirea ordinelor se face însă pe jumătate. In locul generalului Brussilov, moare maiorul Dobrovolschi, care, întamplător, bea cafeaua otrăvită destinată generalului. Korniloff scapă doar cu o rană la cap din calea schijelor unei grenade care-i era destinată.

---

Tag-uri: spionaj, interese, guvern, contraspionaj

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---