Statistics:
Visits: 1,209 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Politica externa a Romaniei in primele doua decenii ale secolului XIX
Q: | Intreaba despre Politica externa a Romaniei in primele doua decenii ale secolului XIX |
- pactul de garanţii renan, semnat la Locamo in 1925 şi ansamblul acordurilor economice şi politice sovieto-germane din primăvara anului 1926 puneau în evidenţă prăpastia dintre blocul marilor puteri învingătoare sau învinse dispuse să-şi facă reciproc concesii, dar şi completa indiferenţa faţă de soarta naţiunilor din estul Europei, devenite obiect de negociere în împărţirea sferelor de influenţă şi putere.
Pot fi considerate formale acţiuni pacifiste de interes general
- pactul Briand-Kellogg (27 august 1928) prin care războiul era interzis ca instrument de reglementare a intereselor naţionale (63 de state participante)
- Protocolul de la Moscova semnat de vecinii europeni ai U.R.S.S. la 9 febr uarie 1929, care se obligau să-l pună în aplicare chiar înainte ca ratificarea să fi fost făcută de toţi semnatarii.
Pacea era ameninţată de înţelegeri internaţionale:
- protocolul din 26 iunie 1931 U.R.S.S. prelungea tratatul sovieto-german (1922, reînnoit 1926) şi îngăduia Germaniei să-şi refacă potenţialul militar şi să continue politica revenşardă şi revizionistă
- adoptarea planului Young (11 august 1929) reducea reparaţiile germane cu 20 %
- conferinţa pentru dezarmare (2 februarie 1932-11 iunie 1935) respecta aceeaşi regulă
- România şi Franţa se pronunţă pentru o dezarmare progresivă în timp ce Anglia, S.U.A., Germania afirmau nevoia unei depline egalităţi a tuturor marilor puteri. Acestora li se mai adaugă Franţa şi Italia care au semnat "Declaraţia celor 5 puteri" la 4 decembrie 1932
- deşi Hitler îşi expusese doctrina în "Mein Kampf" încă din 1926 trei garanţi ai păcii mondiale Anglia, Franţa şi Italia semnau la 15 iulie 1933 un pact colectiv care instituia un directoriu al celor patru (cu Germania) asupra problemelor europene fără participarea celorlalte state.
În contextul eşecului conferinţei pentru dezarmare (1935) se poate considera ca un succes, semnarea la Londra la 3-5 iulie 1933 a Convenţiilor de definire a agresorului
- Franţa a iniţiat seria pactelor de asistenţă mutuală cu U.R.S.S. la care au fost invitate Polonia, Cehoslovacia şi România (pactul cehoslovaco - sovietic - 16 mai 1935)
- în 1936, încurajată de ezitările Franţei, Germania a denunţat tratatul de la Locarno şi a ocupat zona demilitarizată renană
- U.R.S.S. a renunţat la contracararea agresiunii germane
- Anglia şi Franţa vor iniţia politica conciliatorismului fiind dispuse să facă jocul Germaniei.
Poziţiile revizionismului se vor consolida după:
- ocuparea Austriei (11-12 martie 1938)
- acordul de la Munchen (29-30 septembrie 1938)
- pactul Anticomintem şi ulterior Tratatul Ribbentrop-Molotov vor arunca omenirea în pragul celui de al doilea război mondial.
Pot fi considerate formale acţiuni pacifiste de interes general
- pactul Briand-Kellogg (27 august 1928) prin care războiul era interzis ca instrument de reglementare a intereselor naţionale (63 de state participante)
- Protocolul de la Moscova semnat de vecinii europeni ai U.R.S.S. la 9 febr uarie 1929, care se obligau să-l pună în aplicare chiar înainte ca ratificarea să fi fost făcută de toţi semnatarii.
Pacea era ameninţată de înţelegeri internaţionale:
- protocolul din 26 iunie 1931 U.R.S.S. prelungea tratatul sovieto-german (1922, reînnoit 1926) şi îngăduia Germaniei să-şi refacă potenţialul militar şi să continue politica revenşardă şi revizionistă
- adoptarea planului Young (11 august 1929) reducea reparaţiile germane cu 20 %
- conferinţa pentru dezarmare (2 februarie 1932-11 iunie 1935) respecta aceeaşi regulă
- România şi Franţa se pronunţă pentru o dezarmare progresivă în timp ce Anglia, S.U.A., Germania afirmau nevoia unei depline egalităţi a tuturor marilor puteri. Acestora li se mai adaugă Franţa şi Italia care au semnat "Declaraţia celor 5 puteri" la 4 decembrie 1932
- deşi Hitler îşi expusese doctrina în "Mein Kampf" încă din 1926 trei garanţi ai păcii mondiale Anglia, Franţa şi Italia semnau la 15 iulie 1933 un pact colectiv care instituia un directoriu al celor patru (cu Germania) asupra problemelor europene fără participarea celorlalte state.
În contextul eşecului conferinţei pentru dezarmare (1935) se poate considera ca un succes, semnarea la Londra la 3-5 iulie 1933 a Convenţiilor de definire a agresorului
- Franţa a iniţiat seria pactelor de asistenţă mutuală cu U.R.S.S. la care au fost invitate Polonia, Cehoslovacia şi România (pactul cehoslovaco - sovietic - 16 mai 1935)
- în 1936, încurajată de ezitările Franţei, Germania a denunţat tratatul de la Locarno şi a ocupat zona demilitarizată renană
- U.R.S.S. a renunţat la contracararea agresiunii germane
- Anglia şi Franţa vor iniţia politica conciliatorismului fiind dispuse să facă jocul Germaniei.
Poziţiile revizionismului se vor consolida după:
- ocuparea Austriei (11-12 martie 1938)
- acordul de la Munchen (29-30 septembrie 1938)
- pactul Anticomintem şi ulterior Tratatul Ribbentrop-Molotov vor arunca omenirea în pragul celui de al doilea război mondial.
Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica, razboi, unire |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 12 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :