Statistics:
Visits: 1,638 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu - a patra parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu - a patra parte |
In folclorul romanesc, Luceafarul este un personaj demoniac, probabil, prin contaminarea cu nurul cresin al lui Lucifer, al ingerului cazut, razvratit impotriva autoritatii divine, atat de supralicitat de romantici.
Dupa o credinta populara srrigoaicele fura Luceafarul de pe cer, spre a opri ploile. Deci, un mit romanesc al Luceafarului, cu conotatii negative, demoniace, se poate spune ca exista si acest mit Eminescu il cunostea si 1-a valorificat, in primul rand, in marele sau poem filosofic. In poemul eminescian, Luceafarul apare si in ipostaza de Zburator, pentru ca numai astfel se putea indragosti, de el, fata de imparat Pe langa mitul Luceafarului, Eminescu a valorificat in poemul sau, si mitul Zburatorului -fiinta supranaturala care ia infatisarea unui tanar frumos, de care se in dragostesc tinerele fete - care este o explicatie mitico-magica a crizei puberale. Mitul Luceafarului pare a fi inrudit cu cel al Zburatorului, in conceptia noastra populara Luceafarul este un astm malefic, care exercita o atractie periculoasa Boala de Luceafar este inrudita ca boala de Zburator.
In finalul poemului Zburatorul, al lui Ion Heliade-Radulescu, asistam la spectaculoase metamorfoze, intrucatva, asemanatoare, cu cele din basmul Fata in gradina de aur. Zburatorul se transforma intr-o stea, care straluceste intens, intr-un "balaur de lumina", identificat cu un zmeu si, apoi, intr-un tanar frumos. Ca si Eminescu, Ion Heliade-Radulescu era adanc familiarizat si el, cu mitologia romaneasca astfel incat o comparatie intre mitul Luceafarului si cel al Zburatorului devine, oricand, posibila.
Un alt mare mit romanesc, valorificat de Eminescu, in Luceafarul, este si mitul jertfei creatoare, din balada Mesterul Manole. Acest mit este transfigurat si infuzat discret in subtextul poemului eminescian, pentru a sublinia ideea ca orice creatie presupune jertfa sacrificiu, renuntare.
Dar, dincolo de aceste mituri autohtone, in Luceafarul, intalnim si mitul antic al lui Hyperion. Numele de Hyperion nu apare, intamplator, in textul poemului eminescian Demiurgul i se adreseaza Luceafarului, in convorbirea sa, cu apelativul "Hyperion". Alternativa Luceafar-Hyperion nu este o chestiune doar de "simpla onomastica" (George Munteanu: Hyperion. Viata lui Eminescu, vol. I).
Dupa o credinta populara srrigoaicele fura Luceafarul de pe cer, spre a opri ploile. Deci, un mit romanesc al Luceafarului, cu conotatii negative, demoniace, se poate spune ca exista si acest mit Eminescu il cunostea si 1-a valorificat, in primul rand, in marele sau poem filosofic. In poemul eminescian, Luceafarul apare si in ipostaza de Zburator, pentru ca numai astfel se putea indragosti, de el, fata de imparat Pe langa mitul Luceafarului, Eminescu a valorificat in poemul sau, si mitul Zburatorului -fiinta supranaturala care ia infatisarea unui tanar frumos, de care se in dragostesc tinerele fete - care este o explicatie mitico-magica a crizei puberale. Mitul Luceafarului pare a fi inrudit cu cel al Zburatorului, in conceptia noastra populara Luceafarul este un astm malefic, care exercita o atractie periculoasa Boala de Luceafar este inrudita ca boala de Zburator.
In finalul poemului Zburatorul, al lui Ion Heliade-Radulescu, asistam la spectaculoase metamorfoze, intrucatva, asemanatoare, cu cele din basmul Fata in gradina de aur. Zburatorul se transforma intr-o stea, care straluceste intens, intr-un "balaur de lumina", identificat cu un zmeu si, apoi, intr-un tanar frumos. Ca si Eminescu, Ion Heliade-Radulescu era adanc familiarizat si el, cu mitologia romaneasca astfel incat o comparatie intre mitul Luceafarului si cel al Zburatorului devine, oricand, posibila.
Un alt mare mit romanesc, valorificat de Eminescu, in Luceafarul, este si mitul jertfei creatoare, din balada Mesterul Manole. Acest mit este transfigurat si infuzat discret in subtextul poemului eminescian, pentru a sublinia ideea ca orice creatie presupune jertfa sacrificiu, renuntare.
Dar, dincolo de aceste mituri autohtone, in Luceafarul, intalnim si mitul antic al lui Hyperion. Numele de Hyperion nu apare, intamplator, in textul poemului eminescian Demiurgul i se adreseaza Luceafarului, in convorbirea sa, cu apelativul "Hyperion". Alternativa Luceafar-Hyperion nu este o chestiune doar de "simpla onomastica" (George Munteanu: Hyperion. Viata lui Eminescu, vol. I).
Tag-uri: luceafarul, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :