La jumătatea secolului al XVII-lea Anglia a fost bulversata de o revoluţie burgheză ce a dus la instaurarea Republici. După moartea lui Oliver Cromwell in 1658, monarhia va fi restabilita având insa alături un parlament al cărui rol a crescut foarte mult.
Tensiunile intre rege si parlament au izbucnit in timpul regelui Iacob I (1603-1625) in ceea ce priveÅŸte taxele fixate de rege. Aceste tensiuni s-au accentuat in timpul domniei urmaÅŸului sau Carol I Stuart (1625 -1649).

Cauzele revoluţiei din Anglia:

1. Încercările regelui Carol I de a colecta fonduri fara acordul parlamentului.
2. Politica religioasa dusa de rege care era ambican si avea simpatii pentru catolicism, in timp e membrii parlamentului erau in mare puritani.
3. Polit ica filo-franceza dusa de rege.
4. Frânarea dezvoltării economice prin acordarea brevetelor de înfiinţare a întreprinderilor de către rege.

In 1628, parlamentul i-a adresat regelui "Petiţia Dreptului" act care:

- stabilea ca este ilegala impunerea de taxe fara acordul parlamentului;
- ii atrăgea atenţia asupra limitelor puterii regale cat si asupra prerogativelor parlamentului.
Rezistenta parlamentului l-a determinat pe rege sa îl dizolve in 1629, urmând o perioada de guvernare fara ajutorul acestuia. Nevoia de bani pentru a continua războiul cu Scoţia îl determina pe Carol I sa convoace parlamentul in 1640. Profitând de situaţia in care se afla regalitatea, parlamentul:
- a anulat taxele impuse anterior.
- i-a adresat regelui: “Mustrarea cea Mare”: care făcea bilanţul abuzurilor monarhiei.

Rău sfătuit, regele a încercat sa aresteze conducătorii opoziţiei din parlament, încercarea sa a eşuat si părăseşte Londra, declanşându-se astfel războiul civil (1642- 1649). Victoria finala a aparţinut parlamentului care după condamnarea si executarea lui Carol I (30 .ianuarie. 1649) a proclamat Republica. In cadrul noului sistem politic, puterea reala aparţinea armatei condusa de Oliver Cromwell. Desele conflicte intre învingătorii războiului civil îl determina pe Cromwell sa dizolve parlamentul (1653) si sa se proclame Lord - protector. Noul regim era de fapt o dictatura militara. După are rol restauraţia Stewarzilor care cuprinde domniile regelui Carol al - II-lea (1660-16685) si Iacob al II-lea (1685- 1688).

In 1689, după înlăturarea lui Iacob al II-lea, la tronul Angliei este adus Wilhelm de Orania care a acceptat sa guverneze pe baza declaraţiei drepturilor producându-se "Revoluţia Glorioasa".

Sistemul politic britanic

Încoronarea lui Wilhelm de Orania si a soţiei sale Maria, ca regi ai Angliei a reprezentat de fapt înlocuirea monarhiei ereditare de drept divin cu monarhia parlamentara întemeiată pe suveranitatea naţiunii.

Desi nu o exista o constituţie britanica adevărată, conducerea statului era asigurata printr-un ansamblu de legi care fundamentau formalizarea politica a Angliei:

- "Declaraţia Drepturilor"- (1689)- in care se precizau drepturile si datoriile poporului si ale regelui.
- "Trienal Act" (1694)- adoptat in 1694 hotăra alegerea parlamentului o data la trei ani.
- "Act of Settlement"-(1701)- care stabilea ca regii trebuie sa fie protestanţi.
- "Act of Union"- (1707)- care înlocuia uniunea personala a Angliei si Scoţiei cu Uniunea Politica luand naştere Regatul Unit a Marii Britanii.
La baza noului sistem a stat principiul separării puterilor in stat: puterea legislativa era deţinută de: rege care sancţiona legile aprobate de parlament dar pe care nu le putea anula:
- parlamentul era alcătuit din doua camere: Camera Lorzilor si Camera Comunelor;
- puterea executiva asigurata de Cabinetul alcătuit din miniştrii;
- puterea judecătoreasca era asigurata de instanţele judecătoreşti.

Partizani ducelui de York au alcătuit gruparea iacobiţilor (Tory) iar adversarii sai pe cea a whigilor. Cele doua grupări au reprezentat nucleele viitoarelor partide politice moderne.

In timpul domniei lui Carol al II-lea, parlamentul a adoptat Habeas Corpus Act (1679), un document fundamental care stabilea ca nici o persoana nu putea fi arestata sau deţinuta mai mult de 24 de ore fara o hotare judecătorească. Acest fapt constituia un moment de mare importanta in formarea statului modern in Anglia, întrucât se stabilea un nou raport intre cetăţeni si putere. Următorul rege, Iacob al II-lea, a luat masuri prin care dorea sa restabilească puterea monarhiei ştirbita in urma războiului civil.

Pentru a împiedica un nou conflict distrugător, tory-ii au încheiat o înţelegere cu Whigii, in urma căruia Iacob al II-lea a fost detronat.

---

Tag-uri: referat, politica, capitalism, angia

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 30 November '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---