Invăţarea de către autohtoni a limbii latine are loc în condiţiile declanşării romanizării oficiale, organizate, rol important având administraţia şi armata, cu o acţiune obligatorie şi permanentă
-un rol important deţin şi ceilalţi factori ai romanizării: coloniştii, urbanizarea, veteranii, religia, dreptul.

a) Organizarea politico- administrativă
-unul din factorii organizării (lingvistice în această zonă, începe cu înfiinţarea provinciei Moesia, probabil în anul 15 d.Hr.) în anul 46, Moesiei îi este anexată regiunea dintre Dunăre şi Pont ("Dacia Scită", în opera lui V. Pârvan)
-un izvor epigrafic bilingv (în latină şi elină) de la Histria, conţine numele unor guvernatori ai Moesiei: Flavius Sabinus (50-57) şi Tiberius Plantius Silvanus Aelianus (cca.57-67)
-Moesia Inferior a fost condusă de un legatus de rang consular, M.Comelius Nigrinus Curiatius Matemus (86-89) Sunt amintiţi urmaşii săi cu rang de legaţi: M.Laberius Maximus şi A.Caecilius Faustinus.

Dacia Traiana:
-provincie romană din 106 (" Dacia Augusta provincia") este reorganizată succesiv.
-în timpul împăratului Hadrian şi apoi Marcus Aurelius se face o nouă reorganizare a Daciei:
-Dacia Superior (Transilavania ÅŸi Banat)
-Dacia Porolissensis (nordul Daciei superioare) guvernator Livius Grapus
-Dacia Apulensis (restul Daciei superioare) guvernator P. Calpumus Proculus ÅŸi M. Claudius Fronto
-Dacia Inferior - (Banat ÅŸi Oltenia) -apoi Dacia Malvensis, guvernator M. Aurelianus Cassianus

b) Armata
-în Dacia sunt aduse numeroase trupe (circa 400.000 -500.000 oameni)
-armata, alcătuită din cetăţeni romani (organizaţi în legiuni) şi provinciali care nu dobândiseră încă cetăţenia romană, vor spera să o dobândească servind în trupele auxiliare
-trupele staţionau în zeci de castre: la Apulum, Legio XIII Gemina, la Mica
staţionau două alae, cinci cohortes şi trei numeri, la Porolissum legiunile
III Gallorum, VII Claudia, XVIII Gemina, Cohors I Britanum miliaria sau
numerus Palmyrenorum Porolissensim
-la Viminacium (Kostolak) - legiunea a VII Claudia
-la Singidunum (Belgrad) - legiunea a IV Flavia Felix
-la Troesmis (Turcoaia) - legiunea a V Macedonica

c) Veteranii
-al treilea factor important în procesul romanizării spaţiului daco-moesian
-ieşiţi din cadrul armatei se bucură de preţuire în societate
-"evocaţii" - slujitori de elită pe lângă comandamentul unităţii şi alţi ofiţeri
de grad mai mic ajungând numeric la a zecea parte dintr-o legiune
-cei ce părăsesc tabăra ocupă funcţii municipale şi administrative
-veteranii din trupele auxiliare- au dreptul de a se căsători în regiunea pe
care au apărat-o; primesc o răsplată bănească şi împoprietărirea cu pământ
-drepturile menţionate sunt înscrise în "diplomata miliaria", sunt atestate
lăsarea la vatră a unor soldaţi din trupele Daciei Inferioare în documentele
datate 2 iulie 133 de la Gherla şi 13 decembrie 140, descoperit în Bulgaria

d) Coloniştii - factor hotărâtor al romanizării spaţiului daco-moesian
-colonizarea masivă era organizată de stat
-au fost aduşi din toată lumea romană pentru popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor
-originari din: Hispania, Galia, Noricum, Pannonia Myricum Asia Mică, NV
Africii, mai puţin din Italia, vorbesc o limbă populară.
-alături de vechile comunităţi agricole şi protourbane locale (la Bugeac,
Caşolţ, Enisala, Tulcea, Locusteni, etc.) apar aşezări de tip roman- canabae-
aşezate pe lângă forificaţii în preajma castrelor la Bumbeşti şi Răcari pe
Valea Jiului, Jidava pe limesul Transalutanus.
-aşezări rurale - pagus (sat "risipit" cătun)
-vicus- sat compact cu reţea stradală şi centru civic, vicus Narcisianus (satul lui "Narcis"), vicus Novus (Babadag), vicus Petra (Camena)
-aşezări rurale create de autohtoni geto-daci Buteridavau
-villae rusticae (locuinţe izolate pe moşii cu conac) sunt atestate arheologic sau epigrafic la: Ampelum (Zlatna), Capidava (Topalu), Romula (Reşca)
-ceramica cenuşie sau neagră, utilizate de autohtoni şi colonişti, ilustreză întrepătrunderea cultural- materială ce favorizează noua sinteză etnico-lingvistică.

e) Urbanizarea
-contribuie determinant la declanşarea şi desfăşurarea procesului în zonă.
- Ptolemeu la jumătatea sec II d.Hr. în îndreptar geografic menţionează peste 40 de oraşe din Dacia Traiană.
-Tabula Peutingeriana atestă câteva zeci de oraşe în Dacia şi Moesia.
-Inscripţiile de la începutul mileniului I d.Hr., menţionează numeroase aşezări urbane în spaţiul Daco-moesic.
Oraşele din Dacia Traiană şi Moesia Inferior au o organizare tipic romană:
-municipia - aşezări cu autonomie administrativă- şi juridică, cuprinzând cetăţeni romani Aegyssus, Dierna, Porolissum, Tibiscum.
-coloniae - organizate după modelul Romei, Ulpia Traiană Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Potaissa, Romula, Tropaeum Trai ani.
Inscripţiile şi vestigiile ceramice atestă existenţa autohtonilor.
Menţinerea denumirii unui oraş din Moesia Inferior, Daousdava reamintind
vechea "aşezare întărită a lupilor" (dacilor).
sursa imaginii http://www.romanempire.net

---

Tag-uri: razboi, daci, romani, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---