Se numeşte flexie o mişcare ce apropie feţele anterioare ale mâinii şi antebraţului. în timpul acestei mişcări degetele au tendiţa să se extindă. De ce? Datorită punerii în tensiune a tendoanelor muşchilor extensori ai degetelor. Simţim această tensiune pe faţa dorsală a mâinii dacă flexăm degetele.

Se numeşte extensie o mişcare care apropie feţele posterioare ale antebraţului şi mâinii. în timpul acestei mişcări degetele au tendinţa să se flexeze. De ce? Datorită tensionării ligamentelor muşchii flexori ai degetelor. Simţim această tensiune pe faţa palmară dacă extindem degetele.

Flexia şi extensia au aproximativ aceeaşi amplitudine. Se numeşte abducţie sau înclinare radială mişcarea ce apropie marginile laterale ale antebraţului şi mâinii. Se numeşte adducţie sau înclinare cubitală mişcarea ce apropie marginile mediale ale antebraţului şi mâinii.
Adducţia este mai amplă ca abducţia.

Cel mai frecvent mişcările mâinii se fac într-o direcţie oblică:
-flexia se combină cu adducţia;
-extensia se combină abducţia.


MUŞCHII MÂINII

în acest grup includem muşchii ce aţionează asupra degetelor şi indirect asupra regiunii pumnului. Aceşti muşchi se insera pe mai multe oase:

-Humerus: muşchiul palmar mic, palmar mare, flexor ulnar al carpului, flexor comun superficial al degetelor, flexor radial al carpului, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului 5, extensor ulnar al carpului

-Radius: muşchiul flexor comun superficial al degetelor, flexor lung al policelui, abductor lung al policelui

-Ulna: muşchiul flexor comun profund al degetelor, flexor comun superficial al degetelor, flexor lung al policelui, flexor ulnar al carpului, lung abductor al policelui, lung extensor al policelui, scurt extensor al policelui, extensor propriu al indicelui, extensor ulnar al carpului

-Carp+metacarp: muşchiul palmar mic, palmar mare, flexor ulnar al carpului, lung extensor radial al carpului, extensor ulnar al carpului, lung abductor al policelui

-Falange: muşchiul extensor comun profund şi superficial al degetelor, flexor lung al policelui, extensor lung/scurt al policelui, extensor comun al degetelor, extensor propriu al indexului, extensor propriu al degetului V
Există în plus muşchi ce rai se ataşează decât pe oasele mâinii: muşchi intrinseci ai mâinii. Cei ce mobilizează policele formează eminenţa tenară; cei ce acţionează asupra degetului V formează eminenţa hipotenară. Se mai descrie şi o regiune mijlocie a palmei ce conţine muşchi interosoşi şi lombricali. Muşchii se găsesc numai pe faţa palmară şi spaţiile interosoase; faţa dorsală conţine tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului.



MUŞCHII FLEXORI AI MÂINII/PUMNULUI

Muşchiul flexor radial al carpului (palmarul mare )
Ia naştere de pe epicondilul medial, apoi formează un tendon ce trece prin şanţul carpian şi se termină pe baza metacarpianului II.
Acţiune: realizează flexia mâinii pe antebraţ acţionând asupra articulaţiei radiocarpiene şi mediocarpiene. Realizează abducţia mâinii. Participă slab la flexia antebraţului pe braţ şi pronaţie.

Muşchiul palmar lung (muşchiul palmar mic)
Se întinde de la epicondilul medial la ligamentul inelar anterior al carpului şi nevroza palmară superficială.
Acţiune: flexia mâinii (slab flexor al antebraţului); nu au nici o acţiune asupra linărilor laterale pentru că trece prin axul sagital al carpului.

Muşchiul flexor ulnar al carpului (cubital anterior)
Ia naştere prin 2 capete unul pe epicondilul medial humeral şi unul pe olecran şi 2/3 superioare ale marginii posterioare a ulnei. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se insera pe osul pisiform.
Acţiune: realizează flexia şi adducţia mâinii. Participă parţial la flexia cotului.

MUŞCHII EXTENSORI AI MÂINII/PUMNULUI

Muşchiul lung extensor radial al carpului Porneşte de pe marginea laterală a humerusului (porţiunea inferioară) şi se termină pe metacarpianului II.
Acţiune: este extensor al mâinii, abductor al mâinii. Participă la flexia antebraţului pe

Muşchiul scurt extensor radial al carpului Se întinde între epicondilul humeral lateral şi baza metacarpianului III. Acţiune: extensor al mâinii, participă parţial la flexia antebraţului.

Muşchiul extensor ulnar al carpului (cubital posterior)
Se întinde de la epicondilul lateral şi marginea posterioară a ulnei până la baza carpianului 5.
Acţiune: realizează extensia şi adducţia mâinii. Participă slab la extensia antebraţului.

MUŞCHII FLEXORI EXTRINSECI AI DEGEŢELELOR

Muşchiul flexor profund al degetelor
Ia naştere de pe faţa anterioară a ulnei şi de pe membrana interosoasă a antebraţului, ul muscular se împarte în partea mijlocie a antebraţului în 4 fascicule continuate fiecare câte un tendon ce trece prin şanţul carpian şi se îndreaptă spre degetele II, III, IV şi V. Aici brează tendonul flexorului superficial şi se termină pe baza falangei distale. Pe tendonul acestui muşchi la nivelul palmei se insera muşchi lombricali. Acţiune: flectează falanga distală pe cea mijlocie şi participă la flexia celorlalte

Muşchiul flexor superficial al degetelor

Este situat anterior de precedentul. Ia naştere prin 2 capete: unul pe epicondilul medial procesul cornoid al ulnei şi altul pe marginea anterioară a radiusului. Formează 4 tendoane trec prin şanţul carpian şi se dirijează apoi spre primele 4 degete şi terminându-se pe faţa rioară a falangei mijlocii.
Acţiune: realizează flexia falangei mijlocii pe falanga proximală şi a acesteia pe carpiene. Participă la flexia mâinii şi parţial la flexia antebraţului.

MUŞCHII EXTENSORI EXTRINSECI AI DEGETELOR

Muşchiul extensor comun al degetelor
Ia naştere pe epicondilul humeral lateral, descinde pe faţa posterioară a antebraţului şi formează 4 tendoane terminale. Fiecare tendon se dirijează spre un deget pe care se termină prin 3 ramuri:
-una centrală pe baza falangei proximale şi mijlocii;
-2 laterale ce se reunesc pe baza falangei distale.
Acţiune: la nivelul degetelor I-IV realizează extensia falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarpian şi a mâinii pe antebraţ. Extensia falangei proximale este puternică în timp ce extensia celorlalte falange e insuficientă ea fiind completată de interosoşi.

Muşchiul extensor propriu al degetului V
Are origine pe epicondilul lateral humeral; tendonul său terminal se uneşte cu cel al extensorului comun destinat degetului V şi se insera pe ultimele 2 falange ale degetului mic.
Acţiune: este un extensor al degetului V întărind acţiunea extensorului comun. Participă şi la abducţia degetului V.

Muşchiul extensor propriu al indexului
Ia naştere pe faţa posterioară a ulnei; tendonul său terminal se uneşte cu cel al extensorului comun destinat indexului.
Acţiune: întăreşte acţiunea extensorului comun la nivelul indexului. Participă şi la adducţia indexului.

MUŞCHII INTRINSECI AI DEGETELOR 1-2-3-4

Muşchii interosoşi

Sunt muşchii mici ce ocupă spaţiul cuprins între 2 metacarpieni:
- 4 interosoşi dorsali ce iau naştere pe faţa dorsală a mâinii (pe metacarpienele ce mărginesc spaţiul interosos);
-4 interosoşi palmari ce iau naştere pe faţa palmară a mâinii (ocupă 1/2 din spaţiul interosos, se prind numai pe câte un metacarpian). Tendonul lor principal prezintă două părţi: o parte pe baza primei falange şi o parte ce conţine 3 fascilule: primul înconjoară falanga şi primeşte fibre identice de la muşchiul interosos vecin; al 2-lea şi al 3-lea se termină pe marginea tendonului extensorului comun al degetelor la nivelul falangelor proximală şi medie.
Acţiune: sunt responsabili de mişcarea de apropiere şi îndepărtare a degetelor faţă de axul mâinii (abductori - interosoşii dorsali şi adductori - interosoşii palmari). Dacă acţionează bilateral de fiecare parte a unui deget realizează flexia falangei proximale (primul fascicul); cele 2 fascicule se termină pe tendonul extensorului comun realizân extensia falangei medii şi distale

Muşchii lombricali
Aceşti 4 muşchi iau naştere pe tendoanele muşchiului flexor al degetelor şi se termină pe tendoanele muşchiului extensor al degetelor.
Acţiune: realizează flexia în articulaţiile metacarpofalangiene şi extensia în acticulaţiile interfalangiene (flexori ai falangei proximale; extensori ai celorlalte două).

MUŞCHII INTRINSECI AI DEGETULUI 5

Aceşti 3 muşchi formează masa musculară a regiunii mediale a mâinii sau eminenţa hipotenară.

Muşchiul opozantul degentului mic
Ia naştere pe osul cu cârlig şi pe ligamentul inelar anterior al carpului, se termină pe metacarpianul 5 (faţa interioară).
Acţiune: mobilizează metacarpianul 5 anterior şi lateral imprimându-i o mişcare de rotaţie externă.

Muşchiul flexor scurt al degetului mic
Ia naştere pe osul cu cârlig şi ligamentul inelar anterior al carpului; se termină pe baza primei falange a inelarului.
Acţiune: flectează falanga principală a degetului mic.

Muşchiul abductor al degetului mic
Ia naştere pe osul pisiform, ligamentul inelar al carpului; se termină ca şi muşchii anteriori.
Acţiune: flectează falanga proximală a degetului mic; este adductor în raport cu carpul şi abductor în raport cu axul mâinii.

sursa imaginii http://www.newagetouch.com

---

Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---