Statistics:
Visits: 2,390 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Moartea lui Fulger de George Cosbuc - Contextul literar. Tematica
Q: | Intreaba despre Moartea lui Fulger de George Cosbuc - Contextul literar. Tematica |
George Coşbuc a intenţionat să realizeze o epopee naţională care să cuprindă motive folclorice şi elemente de mitologie românească. A reuşit parţial în sensul realizării unei monografii lirice a satului, prin transfigurarea artistică a două evenimente importante ale acestei lumi: nunta ţărănească în balada Nunta Zamfirei şi ceremonialul înmormântării în balada Moartea lui Fulger.
Un fiu de crai, răpus în luptă pe meleaguri străine, e adus acasă de un sol. Durerea părintească este exprimată ca în bocetele populare, lucru ce sporeşte dramatismul poeziei. Evenimentul e prezentat în semnificaţia sa de ritual, de ceremonial străvechi, exprimând în acelaşi timp şi o filosofie a vieţii şi a morţii. De remarcat că poemul nu copleşeşte prin conţinutul ideatic, ci se încadrează în solemnitatea tulburătoare a momentului, participă la realizarea unui tablou dramatic zugrăvit în alb şi negru. Ceea ce impresionează este tonul sentenţios, solemnitatea rostirii unor adevăruri comune. „Să fii cât munţii de voinic, / Ori cât un pumn să fii de mic / Cărarea mea şi-a tuturor / E tot nimic!" Este subliniată ideea că moartea nu alege: „Şi rând pe rând / Ne ducem toţi".
Ceremonialul e specific lumii satului („Pe piept colac de grâu de-un an / Şi-n loc de galben buzdugan, / Făclii de ceară ţ-au făcut / în dreapta cea fără temut, / Şi-n mâna care poartă scut / Ţi-au pus un ban.") dar durerea mamei proiectează totul în fabulos.
Strigătul de durere al îndoliatei mame, care nu mai crede în nimic, nici chiar în Dumnezeu, este expresia lirică cea mai emoţionantă: „E un păgân şi Dumnezeu" (...) „Ori buni, ori răi, tot un mormânt! / Nu-i nimeni drac şi nimeni sfânt! / Credinţa-i val, iubirea vânt / Şi viaţa fum!"
Sfatul bătrânului înţelept exprimă, în esenţă, atitudinea demnă în faţa morţii, motivul fiind preluat din poezia populară.
Coşbuc insistă în prezentarea stărilor sufleteşti ale eroilor săi asemenea unui povestitor popular impresionat de un astfel de eveniment. Ca urmare, poezia se caracterizează prin stilul comunicării directe, specific literaturii orale, ce impune schimbări de ritm şi o varietate de construcţii sintactice.
Un fiu de crai, răpus în luptă pe meleaguri străine, e adus acasă de un sol. Durerea părintească este exprimată ca în bocetele populare, lucru ce sporeşte dramatismul poeziei. Evenimentul e prezentat în semnificaţia sa de ritual, de ceremonial străvechi, exprimând în acelaşi timp şi o filosofie a vieţii şi a morţii. De remarcat că poemul nu copleşeşte prin conţinutul ideatic, ci se încadrează în solemnitatea tulburătoare a momentului, participă la realizarea unui tablou dramatic zugrăvit în alb şi negru. Ceea ce impresionează este tonul sentenţios, solemnitatea rostirii unor adevăruri comune. „Să fii cât munţii de voinic, / Ori cât un pumn să fii de mic / Cărarea mea şi-a tuturor / E tot nimic!" Este subliniată ideea că moartea nu alege: „Şi rând pe rând / Ne ducem toţi".
Ceremonialul e specific lumii satului („Pe piept colac de grâu de-un an / Şi-n loc de galben buzdugan, / Făclii de ceară ţ-au făcut / în dreapta cea fără temut, / Şi-n mâna care poartă scut / Ţi-au pus un ban.") dar durerea mamei proiectează totul în fabulos.
Strigătul de durere al îndoliatei mame, care nu mai crede în nimic, nici chiar în Dumnezeu, este expresia lirică cea mai emoţionantă: „E un păgân şi Dumnezeu" (...) „Ori buni, ori răi, tot un mormânt! / Nu-i nimeni drac şi nimeni sfânt! / Credinţa-i val, iubirea vânt / Şi viaţa fum!"
Sfatul bătrânului înţelept exprimă, în esenţă, atitudinea demnă în faţa morţii, motivul fiind preluat din poezia populară.
Coşbuc insistă în prezentarea stărilor sufleteşti ale eroilor săi asemenea unui povestitor popular impresionat de un astfel de eveniment. Ca urmare, poezia se caracterizează prin stilul comunicării directe, specific literaturii orale, ce impune schimbări de ritm şi o varietate de construcţii sintactice.
Tag-uri: literatura, poezie |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 18 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :