-prin operele lor, oamenii de cultură au arătat originea comună a tuturor locuitorilor din spaţiul carpato-dunăreano-pontic

- Nicolae Olahus în lucrarea "Hungaria sive de originibus gentis situ, divisione, habitu atque opportunitatibus" (1536) a subliniat unitatea de neam şi continuitatea românilor

- Honterus în harta din 1542 a înscris numele Dacia peste întreg teritoriul locuit de români.

-între 1639 şi 1699 a fost utilizat în lucrările cronicarilor de 103 ori termenul de neamul românesc

-cultura în special din sec. XVI a sprijinit afirmarea conştiinţei unităţii românilor bazându-se pe originea latină şi tradiţia istorică comună. Cărturarii au tins să scrie pentru cercuri foarte largi de cititori, pentru a ridica pe om prin învăţătură şi virtute

- primele cronici în limba română apar în sec. al XVII-lea.

Grigore Ureche
- mare spătar şi vornic în Moldova
- letopiseţul său începe de la descălecatul lui Bogdan (1359) până la a doua domnie a lui Aron vodă (1595)
- este primul autor care foloseşte izvoare străine
- dorind să dea operei sale un caracter educativ arată: "De la Râm ne tragem şi cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul".

Miron Costin
- autorul unei opere istorice remarcabile
- lucrări în limba română: "Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă până la Eustaţie Dabija (1661)"; "De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor"
- în limba polonă: "Poema polonă".

Ion Neculce
- mare hatman în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. Este nevoit să se refugieze în Rusia pentru sprijinul acordat marelui cărturar
- continuă cronica lui Miron Costin până la jum. sec. XVIII-lea.

Nicolae Costin
- unul din fiii lui Miron Costin, a redactat un letopiseţ al Moldovei în care narează evenimentele până în pragul secolului al XVII-lea.

Dimitrie Cantemir
- autorul unei vaste opere cu caracter istoric, politic, moral-filosofic, religios, artistic
- 1772 în "Hronicul vechimii romano-moldovlahilor" arată originea latină a românilor
- în "Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane" abordează istoria Imperiului Otoman. Dintre creaţiile sale remarcăm:
- 1698 "Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea"
- 1705 "Istoria Ieroglifică"
- 1716 "Descrierea Moldovei"
- 1716 "Viaţa lui Constantin Cantemir"
- "Monarchiarum physica examinatio"
- "Evenimentele Cantacuzinilor şi Bălenilor".

Spătarul Nicolae Milescu
- călător neobosit în Europa şi Asia
- întreţine o îndelungată corespondenţă diplomatică
- cunoscut cercurilor culturale europene
- are traduceri din lucrări cu caracter religios şi filosofic.

În Ţara Românească, judecăţile cronicarilor sunt în funcţie de poziţia domnitorilor munteni faţă de grupările boiereşti; în acest sens se înscriu lucrările: Letopiseţul Cantacuzinesc, Istoria Ţării Româneşti de când au descălecat pravoslavnicii creştini, Letopiseţul lui Radu Popescu, Istoria Ţării Româneşti de la octombrie 1688 până la martie 1717, Cronica lui Radu Greceanu .
sursa imaginii - http://www.upenn.edu

---

Tag-uri: razboi, voievod, evul mediu, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---