In ceea ce priveste "circulaţia" corpului uman, se fac remarcate două noţiuni: cea de „conţinător" şi cea de „conţinut". Conţinătorul este constituit de vase (artere, vene, capilare), iar conţinutul de cantitatea totală de sânge existentă. Pentru o inţelegere sumară a modului cum se face circulaţia sângelui in corpul omenesc, trebuie ştiut că inima trimite prin artere ţesuturilor singe conţinând oxigen.

Arterele care pleacă de la inimă au un calibru mare. Pe măsură ce se depărtează de inimă spre periferia corpului omenesc, diametrul arterelor se micşorează, ajungând la mărimi microscopice in ţesuturi.

Aici, oxigenul este preluat de ţesuturi. De la ţesuturi sâng ele pleacă prin alt sistem de capilare, incărcat cu produşi toxici ai metabolismului celular. Pe măsură ce se apropie de inimă, diametrul capilarelor venoase creşte şi vasele se transformă in vene mari care, in cele din urmă ajung tot la inimă.

in privinţa cantităţii sângelui circulant, se apreciază că acesta reprezintă cam 1 /13 din greutatea corpului individului, deci in jur de 5 —8 litri, inima joacă un rol de pompă, trimiţând in circulaţia arterială sângele, cu o anumită presiune. Viaţa ţesuturilor este imposibilă fără oxigenul transportat de sânge.

Orice perturbare in circulaţia sângelui se traduce prin diminuarea cantitativă sau absenţa oxigenului ân ţesuturi. Una din perturbări este provocată de pierderea unei cantităţi de sânge circulant. Atunci când cantitatea de singe pierdut este sub 30% din total, intervin mecanisme complexe care adaptează organismul.

Pierderea unei cantităţi mai mari duce la apariţia şocului hemoragic. Existenţa unei soluţii de continuitate la un vas face ca singele să părăsească vasul. In funcţie de vasul lezat, hemoragia poate fi arterială, venoasă sau capilară.

Hemoragia arterială se recunoaşte prin faptul că jetul de singe este pulsatil (cu mici ântreruperi), iar singele este roşu aprins (âncărcat cu oxigen). Singele din hemoragia venoasă este ânchis la culoare, se scurge leneş, fără presiune, in flux continuu. Hemoragia capilară este mai neânsemnată cantitativ şi uşor de oprit. De fapt, organismul reacţionează prin mecanisme complexe de coagulare, formând mici ^dopuri" cu care astupă capilarele rănite.

Dacă singele se scurge la exterior, hemoragia se cheamă externă.

Dacă singele se scurge in interiorul organismului (intr-un organ cavitar, in cavitatea peritoneală, in mediastin sau infiltrează ţesuturile unui organ intern, in articulaţii etc.) se cheamă hemoragie internă.

Dacă are loc intr-un organ care comunică cu exteriorul, hemoragia internă este exteriorizată [exemplu: hemoragia din stomac care se exteriorizează prin vărsături (hematemeză), prin scaun (melenă).

Hemoragia in rinichi sau căile urinare se exteriorizează prin urină (hematurie).

Oprirea unei hemoragii este denumită medical hemostazâ. In cazul unor accidente cu hemoragii, toată lumea trebuie să cunoască câteva mijloace de hemostază provizorie (hemostazâ definitivă obţinută prin repararea vasului lezat sau ligaturarea acestuia este făcută de medic).

Prevenirea instalării şocului hemoragie incepe cu hemostazâ. In hemoragiile externe hemostazâ se face in funcţie de natura acestora (arterială sau venoasă).

Hemoragia arterială este oprită prin comprimarea vasului lezat intre leziune şi inimă (deci deasupra locului de unde iese sângele). Hemoragia venoasă este oprită prin comprimare, sub locul de unde iese singele.

Hemostaza provizorie prin garou este o metodă comodă, la indemâna tuturor. Se aplică in hemoragiile la membre (superioare şi inferioare). Garoul poate fi improvizat din benzi de elastic sau cauciuc, manşete pneumatice (de tensiometru), cordoane textile etc.

In hemoragiile arteriale, garoul va fi aplicat deasupra leziunii, iar in hemoragiile venoase sub nivelul acesteia. Garoul improvizat nu va fi aplicat direct pe piele ci pe citeva ture de faşă. Inodarea lui se va face interpunând un rulou de faşă (posibile leziuni prin strivire cu necroze tegumentare ulterioare) obligatoriu.

La locul aplicării garouluise va pune un bilet pe care este scrisă ora la care s-a aplicat. Hemostazâ prin garou are dezavantajul că poate fi instituită pe o perioadă de timp limitat (45 —60 de minute la membrul superior şi 90 de minute la membrul inferior, intervale de timp maximale).

Deci, cel ce acordă primul ajutor şi foloseşte hemostazâ prin garou trebuie să ştie că ân intervalele de timp admise, bolnavul trebuie să ajungă la spital. Când acest lucru nu este posibil, se poate schimba garoul cu un pansament mai compresiv sau se poate slăbi garoul din cind in cind.

Dacă intervalele amintite sunt depăşite, in ţesuturile private de aportul sangvin se instalează tulburări ireversibile, soldate in final cu o gangrena, care impune amputarea segmentului aflat sub garou.

După aplicarea garoului, plaga este pansată aseptic sau cât mai curat posibil.

Dacă in segmentul afectat există şi o fractură, se va face imobilizarea acesteia .

Hemostaza prin compresiune manuală (digitală sau prin pumn) este uşor de făcut, in condiţiile in care cel ce acordă primul ajutor posedă câteva noţiuni de anatomie.

Iata câteva manevre cu care se poate face astfel de hemostaza:

— in hemoragiile scalpului se aplică o compresiune digitală de ambele părţi ale plăgii;

— in hemoragiile de tip arterial din regiunea frunţii, compresiunea se exercită pe artera temporală, care trece prin faţa urechii;

— in hemoragiile de tip arterial ale masivului facial şi ale gâtului, compresiunea digitală se aplică pe artera carotidă, care trece anterior de muşchiul sterno-cleidomastoidian .

— pentru plăgile arteriale ale braţului, cotului şi antebraţului se face compresiunea digitală pe şanţul bicipital intern (şanţul dintre muşchii biceps şi triceps), locul de trecere al arterei humerale. Pentru plăgile arteriale ale mâinii, vor fi comprimate digital cele două artere ale mâinii: artera radială şi artera cubitală. Artera radială se comprimă ân „şanţul pulsului", la incheietura pumnului, iar artera cubitală pe aceeaşi linie orizontală spre apofiza stiloidă a cubitusului;

— pentru oprirea hemoragiilor arteriale ale membrului inferior, compresiunea se va face prin intermediul pumnului pe artera femurală, la jumătatea arcadei inghinale;

— compresiunea cu pumnul mai poate fi folosită asupra arterei aortă abdominale, situaţie ân care pumnul se aşează sub ombilic, iar apăsarea va fi puternică.

O altă metodă folosită pentru hemostaza provizorie este bandajul compresiv. Recomandat cu căldură de mulţi autori, bandajul compresiv permite, in condiţiile in care opreşte totuşi hemoragia, trecerea unei cantităţi de sânge oxigenat in ţesuturile de sub locul compresiunii.

Iniţial este aplicat garoul. Apoi, se trece la aplicarea bandajului compresiv. Plaga va fi pansată aseptic. Peste pansament se aplică un corp dur care să intreacă in dimensiune plaga (o piatră lată, corpuri metalice, din plastic etc). Acesta este fixat cu alte câteva ture de faşă. Se desface garoul şi se controlează eficienţa pansamentului compresiv.

Rezultă importanţa intervenţiei la timp in hemoragii. O intervenţie promptă salvează de multe ori viaţa oamenilor.

Ţesuturile nobile (creierul, ficatul, rinichiul etc.) suferă cel mai mult de lipsa de oxigen.

Gesturi simple pot impiedica instalarea unei leziuni secundare deosebit de grave.
In orice fel de hemoragie se acordă primul ajutor pacientul fiind culcat, cu membrele inferioare ridicate mai sus decât capul (aşezate pe perne, pături etc).

In felul acesta sângele existent in membrele inferioare, abdomen, vine şi irigă intr-o cantitate sporită creierul (cel mai sensibil la lipsa de oxigen), ficatul, rinichiul, inima (organe vitale).

Entitate clinică ce se caracterizează printr-o evoluţie multifazică, şocul traumatic este declanşat de agenţi fizici externi, care acţionează asupra organismului, ducând in cele din urmă la un dezechilibru intre cantitatea de sânge circulant (conţinut) şi patul vascular (conţinător), având drept consecinţă scăderea cantităţii de oxigen care ajunge la celule.

Tulburările de hemodinamică sunt fenomenul cel mai important ân fizio-patologia şocului.

Apariţia tabloului clinic este determinată de o fractură, de leziunea unui viscer, de marile striviri de ţesuturi etc.


sursa imaginii freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: sange, garou, leziune

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 06 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---