Statistics:
Visits: 1,215 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Filosofia care sta la baza acupuncturii
Q: | Intreaba despre Filosofia care sta la baza acupuncturii |
Principiile Yin şi Yang sunt cele două forţe fundamentale ale universului, antagoniste şi complementare. Prin Yin şi Yang se înţelege unirea celor două părţi antagoniste care coexistă în cadrul tuturor fenomenelor şi obiectelor aflate în relaţie de reciprocitate. Teoria Yin — Yang afirmă că universul este un tot unitar şi că aceasta este rezultatul unităţii contradictorii a două principii Yin şi Yang. Pentru chinezii antici există un Yin, precum există un Yang, unul denumind cosmosul, iar celălalt pămîntul. Yin nu poate exista fără Yang, aşa cum Yang nu poate exista fără Yin. Yang reprezintă plenitudinea energetică, tendinţa la dinamism, la activitate, la pozitivism.
Din p unct de vedere fizic se traduce prin tonus, forţă, activitate, căldură, culoare roşu-galbenă etc. Yin reprezintă „blândeţea maleabilă", vidul de energie, tendinţa la inerţie, pasivitate, negativism. Din punct de vedere fizic se traduce prin atonie, inconsistenţă, răceală, culoare albastru-verzuie etc.
Filozofia dialectică a Extremului Orient are deci ca fundament o clasificare binară aparent dualistă. Totuşi, ea este în mod esenţial umanistă, deoarece Yin şi Yang nu sunt doar opuse şi antagoniste, ci şi complementare în absolut toate manifestările vieţii.
Toate fiinţele, lucrurile şi fenomenele pot fi grupate într-una sau alta din aceste categorii antagoniste şi complementare. De exemplu: binele şi răul, dreptatea şi nedreptatea, simpatia şi antipatia, atracţia şi repulsia, bucuria şi tristeţea, frumosul şi urâtul, forţa şi slăbiciunea. Toate aceste stări ale lucrurilor coexistând în cupluri paralele, sunt mai mult sau mai puţin diferite, contrare, antagoniste şi opuse. Aceasta doar în aparenţă, deoarece în realitate se află într-o legătură indisolubilă în profunzimea lor intimă, transformându-se cu uşurinţă unul în celălalt, după cum ziua urmează nopţii şi invers. In universul nostru totul se transformă, se transmută în contrariul său. Au trecut mai bine de 5 000 de ani de când Extremul Orient a cercetat şi studiat principiul unic aflat la baza tuturor fenomenelor.
Acest principiu este o lege aplicabilă tuturor ştiinţelor, artelor, precum şi filozofiei umane. Teoria Yin-Yang este o filozofie foarte subtilă şi profundă care stă la baza teoriei celor 5 elemente din gândirea chineză, a lui „Nei-Jing", opera clasică fundamentală a medicinii tradiţionale chineze.
Yin-Yang sunt „două mâini ale infinitului" care produc, animă şi distrug totul în univers. Yin-Yang constituie baza întregului univers, fără de care
acesta n-ar putea exista. La toate nivelurile, de la galaxii până la atomi, se manifestă legea unică Yin-Yang.
Întregul univers este animat de oscilaţiile celor două forţe vectoriale Yin-Yang. Fiinţele, lucrurile şi fenomenele ce se găsesc în univers nu sunt decit combinaţii multiple şi variate de Yin-Yang, polarizări ale energiei cosmice primare. Toate acestea nu sunt decât echilibre dinamice Yin-Yang.
Nimic nu se afla intr-o stabilitate absolută sau într-o imobilitate completă şi permanentă în univers. Totul se află într-o mişcare perpetuă, deoarece însăşi interacţiunea celor două forţe Yin-Yang este perpetuă. Yin şi Yang se atrag şi se resping unul pe celălalt în mod continuu. Nimic nu este complet Yin sau complet Yang. Yin-Yang sunt relative. Acţiunea şi mutaţiile lui Yin-Yang sunt permanente şi universale. în timp şi spaţiu Yin devine Yang şi Yang devine Yin. Omul, ca entitate individuală universală, depinde de mediul său, este un produs şi o transformare a acestui mediu. Organismul uman primeşte energie din mediu şi o consumă apoi în folosul acestuia. Celulele organice, cele mai mici unităţi ale organismului uman, se distrug şi se reproduc necontenit. Evoluţia organică este de fapt evoluţia universală la scara miniaturală.
Când Yin şi Yang se află în echilibru şi se controlează reciproc, organismul se găseşte în stare de sănătate sau de echilibru. Principiul Yin-Yang este prezent în toate aspectele teoriei medicale chineze, fiind instrumentul folosit pentru a explica structura organică a corpului uman, funcţiile fiziologice ale acestuia, legile care stau la baza originii şi evoluţiei bolilor, dar poate servi în acelaşi timp drept ghid în fixarea diagnosticului şi a tratamentului bolilor. Conform acestei teorii corpul uman este organizat din două părţi legate structural, dar opuse, Yin şi Yang. Astfel, în descrierea schemei corporale, partea superioară a corpului este Yang, iar cea inferioară Yin.
Suprafaţa corpului este Yang, interiorul organismului este Yin. Partea anterioară este Yin, cea posterioară este Yang. De asemenea, conform teoriei medicale chineze există 6 organe Yang: intestinul subţire, intestinul gros, stomacul, vezicula biliară, vezica urinară şi „trei focare", element a cărui natură organică nu este perfect clarificată în textele clasice (acesta este ua organ „având un nume", dar „fără consistenţă materială"). Este, de fapt, o relaţie funcţională între organele care reglează funcţia apei în organism: plămîni, splină şi rinichi. De asemenea există 6 organe Yin: inima, plămînii, splina, ficatul, rinichii şi pericardul (scutul protector al inimii), considerat doar teoretic al 6-lea organ Yin, deoarece din punct de vedere clinic pericardul nu este separat de inimă.
Boala nu este decât un dezechilibru Yin-Yang mai mult sau mai puţin pronunţat. Când cele două elemente se găsesc în stare normală, se controlează reciproc şi menţin un echilibru relativ. Aceasta este condiţia fundamentală a unei activităţi vitale normale. In acest caz, Yin şi Yang coexistă în cadrul unui proces comun de opoziţie şi interdependenţă indestructibilă. Yin reprezentând substanţa, iar Yang funcţia vitală, primul stând la baza celui de al doilea, iar cel de al doilea fiind forţa motrice de producere a celui dintâi. Apariţia bolilor şi evoluţia lor sunt legate de factori opuşi:
1) factorul de rezistenţă la boală denumit „energie corectă" a omului (Zheng Qi),
2) factorul patogen denumit „energie perversă" (Xie Qi).
Energia corectă cuprinde o parte Yin şi o parte Yang, In acelaşi mod existând şi energii perverse Yang şi Yin. Opoziţia celor doi factori poate antrena
un dezechilibru, iar boala va apărea conform unuia din procesele patologice
următoare:
a) intensificare unui aspect Yin sau Yang antrenează slăbirea celuilalt
aspect;
b) slăbiciunea constituţională a lui Yin sau Yang conform formulei clasice chineze „Yin deficient înseamnă Yang în exces, Yang deficient înseamnă Yin înfloritor";
c) slăbiciunea simultană a celor două aspecte;
d) transformarea unuia din aspecte in contrariul său. Conform lui Nei Jing „după un efort exagerat va urma repausul, un Yang excesiv va deveni un Yin".
Cauza fundamentală a apariţiei şi evoluţiei bolilor fiind un dezechilibru Yin-Yang, orice simptom simplu sau complicat, stabil sau mobil, va putea fi catalogat drept un simptom Yin sau un simptom Yang. în stabilirea unui diagnostic este necesar să se facă distincţia între Yin şi Yang pentru fixarea cât mai corectă a naturii bolii. Astfel, o fizionomie luminoasă ţine de Yang, pe când una ternă ţine de Yin. O voce puternică este aspect Yang, pe când o voce slabă este aspect Yin. Un plus superficial, amplu, moale este Yang, iar pulsul Yin este mic, lent.
A regla pe Yin sau Yang, a restabili echilibrul relativ dintre ele, iată principiul de tratament al medicinii tradiţionale chineze. Aceste principii se regăsesc în opera clasică Su-Wen:
Capitolul 5: „în cazul unei boli Yang se tratează Yin iar în cazul unei boli Yin este tratat Yang".
Capitolul 74: „Se încălzeşte ceea ce este rece sau se răceşte ceea ce este cald. Trebuie observat cu atenţie pâna ce nu este afectată starea de sănătate".
Studiile empirice asupra acupuncturii sunt încă la început. Astfel de studii ignoră noţiuni bazate pe metafizică şi caută să găsească legături cauzale între inserarea de ace în puncte de acupunctură tradiţionale sau netradiţionale şi efectele fizice.
Chiar şi aşa mulţi doctori tradiţionali şi spitale oferă servicii de acupunctură drept terapie complementară. Teoria celor 5 elemente enunţată cu mai bine de 5 000 de ani în urmă consideră că universul este constituit din 5 elemente: apă, lemn, foc, pământ şi metal, elemente aflate in perpetuă mişcare de producere şi distrugere reciprocă.
încă din antichitatea chineză s-a considerat că între aceste 5 elemente există relaţii constante. Ele se influenţează reciproc şi sunt condiţionate unele de altele. Mişcările şi transformările lor neîncetate realizează un ciclu de durată în cadrul căruia ele se succed continuu, fapt care a conferit acestei teorii şi denumirea celor 5 mişcări.
Producerea şi distrugerea reciprocă sunt două aspecte inseparabile ale aceluiaşi fenomen. Fără producere nu pot exista fenomenele de naştere şi dezvoltare a lucrurilor, iar fără distrugere nu se pot menţine într-o relaţie echilibrată transformările şi dezvoltarea acestora.
Teoria chineză a celor 5 elemente a stabilit o corespondenţă şi analogii între natură şi om, explicând cu ajutorul ei, atât fiziologia umană, cât şi fenomenele patologice. Fiecare organ al corpului uman aparţine unui element şi graţie proprietăţilor fiecăruia dintre aceste elemente se pot explica particularităţile activităţii fiziologice a organelor.
Teoria celor 5 elemente are deci ca fundament repartizarea materiei în 5 elemente guvernate de legile producerii distrugerii, dominaţiei, agresiunii şi influenţării reciproce In vederea explicării proprietăţilor tuturor lucrurilor şi fenomenelor şi a relaţiilor care există între ele. In medicină legile teoriei celor 5 elemente aplicate atât la activitatea fiziologică, cit şi la transformările patologice survenite în organismul uman vor servi drept ghid atât pentru examenul clinic şi fixarea diagnosticului, cit şi pentru aplicarea unui tratament corespunzător.
Corpul uman are 12 meridiane energetice principale, cate un meridian pentru fiecare organ (plaman, inima, rinichi, splina-pancreas, ficat) pentru fiecare viscer (intestin subtire, intestin gros, stomac, vezica biliara si vezica urinara) si alte doua meridiane care raspund de anumite functii ale organismului (circulatia sangelui, activitatea psihica, functiile metabolice, termoreglarea etc.) si o multitudine de meridiane secundare.
Din p unct de vedere fizic se traduce prin tonus, forţă, activitate, căldură, culoare roşu-galbenă etc. Yin reprezintă „blândeţea maleabilă", vidul de energie, tendinţa la inerţie, pasivitate, negativism. Din punct de vedere fizic se traduce prin atonie, inconsistenţă, răceală, culoare albastru-verzuie etc.
Filozofia dialectică a Extremului Orient are deci ca fundament o clasificare binară aparent dualistă. Totuşi, ea este în mod esenţial umanistă, deoarece Yin şi Yang nu sunt doar opuse şi antagoniste, ci şi complementare în absolut toate manifestările vieţii.
Toate fiinţele, lucrurile şi fenomenele pot fi grupate într-una sau alta din aceste categorii antagoniste şi complementare. De exemplu: binele şi răul, dreptatea şi nedreptatea, simpatia şi antipatia, atracţia şi repulsia, bucuria şi tristeţea, frumosul şi urâtul, forţa şi slăbiciunea. Toate aceste stări ale lucrurilor coexistând în cupluri paralele, sunt mai mult sau mai puţin diferite, contrare, antagoniste şi opuse. Aceasta doar în aparenţă, deoarece în realitate se află într-o legătură indisolubilă în profunzimea lor intimă, transformându-se cu uşurinţă unul în celălalt, după cum ziua urmează nopţii şi invers. In universul nostru totul se transformă, se transmută în contrariul său. Au trecut mai bine de 5 000 de ani de când Extremul Orient a cercetat şi studiat principiul unic aflat la baza tuturor fenomenelor.
Acest principiu este o lege aplicabilă tuturor ştiinţelor, artelor, precum şi filozofiei umane. Teoria Yin-Yang este o filozofie foarte subtilă şi profundă care stă la baza teoriei celor 5 elemente din gândirea chineză, a lui „Nei-Jing", opera clasică fundamentală a medicinii tradiţionale chineze.
Yin-Yang sunt „două mâini ale infinitului" care produc, animă şi distrug totul în univers. Yin-Yang constituie baza întregului univers, fără de care
acesta n-ar putea exista. La toate nivelurile, de la galaxii până la atomi, se manifestă legea unică Yin-Yang.
Întregul univers este animat de oscilaţiile celor două forţe vectoriale Yin-Yang. Fiinţele, lucrurile şi fenomenele ce se găsesc în univers nu sunt decit combinaţii multiple şi variate de Yin-Yang, polarizări ale energiei cosmice primare. Toate acestea nu sunt decât echilibre dinamice Yin-Yang.
Nimic nu se afla intr-o stabilitate absolută sau într-o imobilitate completă şi permanentă în univers. Totul se află într-o mişcare perpetuă, deoarece însăşi interacţiunea celor două forţe Yin-Yang este perpetuă. Yin şi Yang se atrag şi se resping unul pe celălalt în mod continuu. Nimic nu este complet Yin sau complet Yang. Yin-Yang sunt relative. Acţiunea şi mutaţiile lui Yin-Yang sunt permanente şi universale. în timp şi spaţiu Yin devine Yang şi Yang devine Yin. Omul, ca entitate individuală universală, depinde de mediul său, este un produs şi o transformare a acestui mediu. Organismul uman primeşte energie din mediu şi o consumă apoi în folosul acestuia. Celulele organice, cele mai mici unităţi ale organismului uman, se distrug şi se reproduc necontenit. Evoluţia organică este de fapt evoluţia universală la scara miniaturală.
Când Yin şi Yang se află în echilibru şi se controlează reciproc, organismul se găseşte în stare de sănătate sau de echilibru. Principiul Yin-Yang este prezent în toate aspectele teoriei medicale chineze, fiind instrumentul folosit pentru a explica structura organică a corpului uman, funcţiile fiziologice ale acestuia, legile care stau la baza originii şi evoluţiei bolilor, dar poate servi în acelaşi timp drept ghid în fixarea diagnosticului şi a tratamentului bolilor. Conform acestei teorii corpul uman este organizat din două părţi legate structural, dar opuse, Yin şi Yang. Astfel, în descrierea schemei corporale, partea superioară a corpului este Yang, iar cea inferioară Yin.
Suprafaţa corpului este Yang, interiorul organismului este Yin. Partea anterioară este Yin, cea posterioară este Yang. De asemenea, conform teoriei medicale chineze există 6 organe Yang: intestinul subţire, intestinul gros, stomacul, vezicula biliară, vezica urinară şi „trei focare", element a cărui natură organică nu este perfect clarificată în textele clasice (acesta este ua organ „având un nume", dar „fără consistenţă materială"). Este, de fapt, o relaţie funcţională între organele care reglează funcţia apei în organism: plămîni, splină şi rinichi. De asemenea există 6 organe Yin: inima, plămînii, splina, ficatul, rinichii şi pericardul (scutul protector al inimii), considerat doar teoretic al 6-lea organ Yin, deoarece din punct de vedere clinic pericardul nu este separat de inimă.
Boala nu este decât un dezechilibru Yin-Yang mai mult sau mai puţin pronunţat. Când cele două elemente se găsesc în stare normală, se controlează reciproc şi menţin un echilibru relativ. Aceasta este condiţia fundamentală a unei activităţi vitale normale. In acest caz, Yin şi Yang coexistă în cadrul unui proces comun de opoziţie şi interdependenţă indestructibilă. Yin reprezentând substanţa, iar Yang funcţia vitală, primul stând la baza celui de al doilea, iar cel de al doilea fiind forţa motrice de producere a celui dintâi. Apariţia bolilor şi evoluţia lor sunt legate de factori opuşi:
1) factorul de rezistenţă la boală denumit „energie corectă" a omului (Zheng Qi),
2) factorul patogen denumit „energie perversă" (Xie Qi).
Energia corectă cuprinde o parte Yin şi o parte Yang, In acelaşi mod existând şi energii perverse Yang şi Yin. Opoziţia celor doi factori poate antrena
un dezechilibru, iar boala va apărea conform unuia din procesele patologice
următoare:
a) intensificare unui aspect Yin sau Yang antrenează slăbirea celuilalt
aspect;
b) slăbiciunea constituţională a lui Yin sau Yang conform formulei clasice chineze „Yin deficient înseamnă Yang în exces, Yang deficient înseamnă Yin înfloritor";
c) slăbiciunea simultană a celor două aspecte;
d) transformarea unuia din aspecte in contrariul său. Conform lui Nei Jing „după un efort exagerat va urma repausul, un Yang excesiv va deveni un Yin".
Cauza fundamentală a apariţiei şi evoluţiei bolilor fiind un dezechilibru Yin-Yang, orice simptom simplu sau complicat, stabil sau mobil, va putea fi catalogat drept un simptom Yin sau un simptom Yang. în stabilirea unui diagnostic este necesar să se facă distincţia între Yin şi Yang pentru fixarea cât mai corectă a naturii bolii. Astfel, o fizionomie luminoasă ţine de Yang, pe când una ternă ţine de Yin. O voce puternică este aspect Yang, pe când o voce slabă este aspect Yin. Un plus superficial, amplu, moale este Yang, iar pulsul Yin este mic, lent.
A regla pe Yin sau Yang, a restabili echilibrul relativ dintre ele, iată principiul de tratament al medicinii tradiţionale chineze. Aceste principii se regăsesc în opera clasică Su-Wen:
Capitolul 5: „în cazul unei boli Yang se tratează Yin iar în cazul unei boli Yin este tratat Yang".
Capitolul 74: „Se încălzeşte ceea ce este rece sau se răceşte ceea ce este cald. Trebuie observat cu atenţie pâna ce nu este afectată starea de sănătate".
Studiile empirice asupra acupuncturii sunt încă la început. Astfel de studii ignoră noţiuni bazate pe metafizică şi caută să găsească legături cauzale între inserarea de ace în puncte de acupunctură tradiţionale sau netradiţionale şi efectele fizice.
Chiar şi aşa mulţi doctori tradiţionali şi spitale oferă servicii de acupunctură drept terapie complementară. Teoria celor 5 elemente enunţată cu mai bine de 5 000 de ani în urmă consideră că universul este constituit din 5 elemente: apă, lemn, foc, pământ şi metal, elemente aflate in perpetuă mişcare de producere şi distrugere reciprocă.
încă din antichitatea chineză s-a considerat că între aceste 5 elemente există relaţii constante. Ele se influenţează reciproc şi sunt condiţionate unele de altele. Mişcările şi transformările lor neîncetate realizează un ciclu de durată în cadrul căruia ele se succed continuu, fapt care a conferit acestei teorii şi denumirea celor 5 mişcări.
Producerea şi distrugerea reciprocă sunt două aspecte inseparabile ale aceluiaşi fenomen. Fără producere nu pot exista fenomenele de naştere şi dezvoltare a lucrurilor, iar fără distrugere nu se pot menţine într-o relaţie echilibrată transformările şi dezvoltarea acestora.
Teoria chineză a celor 5 elemente a stabilit o corespondenţă şi analogii între natură şi om, explicând cu ajutorul ei, atât fiziologia umană, cât şi fenomenele patologice. Fiecare organ al corpului uman aparţine unui element şi graţie proprietăţilor fiecăruia dintre aceste elemente se pot explica particularităţile activităţii fiziologice a organelor.
Teoria celor 5 elemente are deci ca fundament repartizarea materiei în 5 elemente guvernate de legile producerii distrugerii, dominaţiei, agresiunii şi influenţării reciproce In vederea explicării proprietăţilor tuturor lucrurilor şi fenomenelor şi a relaţiilor care există între ele. In medicină legile teoriei celor 5 elemente aplicate atât la activitatea fiziologică, cit şi la transformările patologice survenite în organismul uman vor servi drept ghid atât pentru examenul clinic şi fixarea diagnosticului, cit şi pentru aplicarea unui tratament corespunzător.
Corpul uman are 12 meridiane energetice principale, cate un meridian pentru fiecare organ (plaman, inima, rinichi, splina-pancreas, ficat) pentru fiecare viscer (intestin subtire, intestin gros, stomac, vezica biliara si vezica urinara) si alte doua meridiane care raspund de anumite functii ale organismului (circulatia sangelui, activitatea psihica, functiile metabolice, termoreglarea etc.) si o multitudine de meridiane secundare.
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 20 October '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :