Statistics:
Visits: 1,327 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Stefan Gheorghidiu din opera Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Stefan Gheorghidiu din opera Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu-a doua parte |
Drama eroului ar proveni din incercarea lui de suprapunere a unui ideal -faurit de inclinatia-i de sorginte filosofica spre sistem -, pe realitate. Aceasta din urma nu poate raspunde setei de absolut a eroului.
De aici, esentele. O drama a incompatibilitatii cu mediul social, dispersata in tendinte si relatii, in viziuni si moduri de existenta contrare: al lui si al Elei, al lui si al celorlalti. O drama a imposibilitatii de comunicare, succesiva celei de mai sus, care naste impacturi periculoase, declarate sau inabusite, dar resimtite puternic de ul-traluciditatea febrila a eroului. Drama se consuma insa in interior, la mari adancimi, iesind la iveala, din gesturi reci, doar farame ale navelor scufundate: „Mi-am incins sabia, mi-am verificat steyerul de buzunar, am sarutat-o chi ar, pe aceasta femeie care nu mai era a mea, care era a mortii. Am privit-o cu indiferenta cu care privesti un tablou"'.
Toate momentele dramatice, intreaga viata a eroului se consuma de fapt la mari adancimi. Plonjarile sale interioare traduc, ca si in cazul lui Gelu Ruscanu, obsesiv si rascolitor, drama spadei care, sub apasare, nu se indoaie, ci se frange: "I-am scris [fostei neveste, la despartirea definitiva, n.n.] ca-i las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti..., de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul".
Salvarea eroului nu este, cum s-ar parea, in filosofie: cercul nu devine spirala, ci se inchide (vezi traiectoria eroului in celalalt roman). Filosofia, aparent izbavitoare, va genera alte sisteme, va alimenta setea de ideal a eroului, niciodata traductibila in termeni reali. Am putea spune ca filosofia este cantecul de dragoste si moarte al lui Stefan Gheorghidiu.
Atentia eroului este vesnic intoarsa spre interior. Aflandu-se in centrul evenimentelor, situandu-se aici si organizand lumea, eroul da unitate perspectivei. De fapt, el recreeaza lumea, sau, mai bine zis, o supune, ca si in cazul altor eroi camilpetrescieni, unui tipar de idealitate, iar neconcordanta dintre acestea doua, lumea absolutului, a idealului, si cea care cade sub simturile sale, provoaca permanenta daramare de temple din sufletul eroului.
De aici, esentele. O drama a incompatibilitatii cu mediul social, dispersata in tendinte si relatii, in viziuni si moduri de existenta contrare: al lui si al Elei, al lui si al celorlalti. O drama a imposibilitatii de comunicare, succesiva celei de mai sus, care naste impacturi periculoase, declarate sau inabusite, dar resimtite puternic de ul-traluciditatea febrila a eroului. Drama se consuma insa in interior, la mari adancimi, iesind la iveala, din gesturi reci, doar farame ale navelor scufundate: „Mi-am incins sabia, mi-am verificat steyerul de buzunar, am sarutat-o chi ar, pe aceasta femeie care nu mai era a mea, care era a mortii. Am privit-o cu indiferenta cu care privesti un tablou"'.
Toate momentele dramatice, intreaga viata a eroului se consuma de fapt la mari adancimi. Plonjarile sale interioare traduc, ca si in cazul lui Gelu Ruscanu, obsesiv si rascolitor, drama spadei care, sub apasare, nu se indoaie, ci se frange: "I-am scris [fostei neveste, la despartirea definitiva, n.n.] ca-i las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti..., de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul".
Salvarea eroului nu este, cum s-ar parea, in filosofie: cercul nu devine spirala, ci se inchide (vezi traiectoria eroului in celalalt roman). Filosofia, aparent izbavitoare, va genera alte sisteme, va alimenta setea de ideal a eroului, niciodata traductibila in termeni reali. Am putea spune ca filosofia este cantecul de dragoste si moarte al lui Stefan Gheorghidiu.
Atentia eroului este vesnic intoarsa spre interior. Aflandu-se in centrul evenimentelor, situandu-se aici si organizand lumea, eroul da unitate perspectivei. De fapt, el recreeaza lumea, sau, mai bine zis, o supune, ca si in cazul altor eroi camilpetrescieni, unui tipar de idealitate, iar neconcordanta dintre acestea doua, lumea absolutului, a idealului, si cea care cade sub simturile sale, provoaca permanenta daramare de temple din sufletul eroului.
Tag-uri: camil petrescu, ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, stefan gheorghidiu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :