Aproximativ 75—80% din litiazele renale au în alcătuirea concreţiunilor săruri de calciu (litiaza oxalică, fosfatică, oxalofosfatică).

Dieta va trebui să asigure o diureză optimă, care să ducă la scăderea calciuriei sub 100—150 mg%o, pentru ca sărurile de calciu să nu mai precipite. Intrucat, în mediul acid, solubilitatea sărurilor de calciu este mult crescută, dieta va tinde spre diminuarea pH-ului.

Se recomandă, în litiaza calcică, să se înlăture sau să se limiteze consumul următoarelor alimente : branza, frişca, lactatele, gălbenuşul de ou, ficatul, rinichiul, inima, creierul, sardelele, fulgii de ovăz, leguminoasele (fasolea, lintea, mazărea), nucile, migdalele, măslinele , prunele, caisele, piersicile, strugurii, curmalele, deserturile cu lapte şi ouă, apele minerale calcice. Strugurii folosiţi, deseori, în cura de diureză nu sunt indicaţi, deoarece 1 kg aduce aproximativ 150 mg calciu.

Un mijloc de scădere a calciuriei este reprezentat de diminuarea aportului de vitamina D, lucru care poate fi realizat înlăturand din dietă alimente ca : peştele, untul, ouăle, ficatul, precum şi expunerea îndelungată la soare. Aceasta din urmă transformă pro-vitamina D în vitamină D.

Sunt permise : carnea slabă de vacă, peştele de rau, legumele verzi, painea, cartofii, pastele făinoase, fructele (afară de cele interzise) etc.
sursa imaginii http://www.theage.com.au

---

Tag-uri: apa, minerale, cura, tratament, boala, natural

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 03 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---