În etiologia litiazei urinare se întalnesc numeroase cauze. Avand în vedere acest lucru, Guyon distingea litiaza de organism, produsă de cauze de ordin general si litiaza de organ, produsă de factori locali (renali).

Cercetările actuale au arătat că cele două tipuri de litiază urinară nu se pot delimita precis. Factorii etiologici generali şi locali participă în proporţii variabile la geneza oricărui calcul. Dacă s-ar admite delimitarea precisă între cauze generale, extrarenale şi cauze locale, renale, ar însemna că litiaza produsă de factorii extrarenali trebuie să fie totdeauna bilaterală. Clinica, însă, ne arată că litiaza renală bilaterală se întalneşte în 10% din cazuri. De aseme nea, ar trebui ca toate leziunile şi infecţiile urinare să se complice cu calculoză, aspect pe care clinica nu-l poate confirma. Numeroşii factori etiologici ii putem sistematiza în două grupe : de ordin general şi de ordin local.

Cauze de ordin general-In această grupă vor fi menţionate cauzele din mediul înconjurător în care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea omul, precum şi cele care privesc, în general, organismul bolnavului.

Boala se întalneşte aproape în toate părţile globului pămantesc, fiind, însă, mai frecventă în anumite „zone litogene". Asemenea zone sunt : Egiptul, Irakul, Arabia Saudită, nord-vestul Indiei, Indonezia, Thailanda, China sudică şi sud-estul S.U.A. -în Europa, litiaza urinară se întalneşte, mai frecvent, în regiunile : Volga, sudul Italiei, valea Ronului şi Olanda. In Germania litiaza urinară este mai des întalnită în Turingia, Bavaria de Sus, Wiirtenberg şi zona Rinului.

Procentual, întalnim următoarea incidenţă a bolii : 1% în Europa, 3—4% în S.U.A., 8% în Norvegia, 10% în Thailanda etc.
în ţara noastră o întalnim mai frecvent în mediul urban decat în cel rural. După o statistică întocmită de T. Huszar pe o perioadă de 2 ani (1968—1969), cu referire la populaţia generală, se arată că distribuţia litiazei urinare este inegală, raportată la 100000 locuirii. Pe judeţe :

-0—60 : Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Ialomiţa, la şi, Neamţ, Vaslui ;
-61—120 : Bacău, Brăila, Constanţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vrancea ;
-120—190 : Alba, Bihor, Cluj, Covasna, Damboviţa, Oorj, Maramureş, Mehedinţi, Satu-Mare, Valcea;
-191—240 : Argeş, Hunedoara, Sibiu ;
-Peste 241 : Arad, BraÅŸov, CaraÅŸ-Severin, TimiÅŸ.

Raportarea pe provincii, la 100 000 locuitori :
-foarte crescută în Banat (286,8) ;
-relativ crescută în 'Transilvania (152,9) ;
-foarte scăzută în Moldova (54,4) ;
-mijlocie în restul ţării (110,2 în Oltenia, 96,6 in Muntenia şi 87,5 în Dobrogea).

Incidenţa relativ mare a ; bolii în anumite regiuni geografice a determinat pe unii cercetători să incrimineze existenţa unor factori geologici (apă potabilă bogată în săruri minerale, pămant sărac în magneziu etc), care ar favoriza formarea calcurilor urinari. Alţi speialisti atribuie acest fapt nu existenţei unui factor litogen geografic, ci, mai ales, condiţiilor igienice şi obiceiurilor alimentare ale populaţiei din regiunile respective. O adaptare insuficientă a organismului la clima caldă uscată din anumite regiuni geografice, poate, de asemenea, favoriza apariţia bolii datorită transpiraţiei abundente a organismului, ingestiei insuficiente de lichide şi creşterii concentraţiei urinei.
sursa imaginii http://www.consumerbuyguide.com

---

Tag-uri: apa, minerale, cura, tratament, boala, natural

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 03 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---