Pentru combaterea fumatului sunt necesare în primul rand măsuri de educare în acest sens a tineretului. S-a preconizat de asemenea interzicerea fumatului în spitale şi şcoli, în anumite localuri publice, la locul de muncă, în vederea ocrotiri sănătăţii nefumătorilor şi a fumătorilor. Aceste mă suri se adresează şi nefumătorilor care „fumeaz pasiv". Ei inhalează în parte fumul expirat de fumători sau produs de arderea ţigărilor cu aceleaşi efecte nocive asupra organismului, atunci cand se găsesc într-un spaţiu limitat.

în afară de faptul că fumatul este un factor nociv, a cărui evitare este o recomandare generală in vederea unei păstrări mai bune a sănătăţii, sunt o serie de boli cardiovasculare în care el poate duce la o progresiune a bolii şi la apariţia de complicaţii.

în primul rand, fumatul este strict contraindicat la bolnavii cu arterite şi fenomene de irigare insuficientă a extremităţilor. Arterita obliterantă (boala Buerger) recunoaşte ca factor cauzator fumatul, boala nu apare la nefumători. La pacienţii cu arterite aterosclerotice, diabetice, fumatul poate duce la o evoluţie progresivă, ceea ce în aceste boli înseamnă apariţia gangrenei şi pierderea membrului inferior afectat.
Boala coronariană este o contraindicaţie absolută. Se cunosc cazuri de infarct apărute după un exces tabagic, iar crizele de angină pectorală legate de fumat sunt cunoscute oricărui medic.

Fumatul este contraindicat persoanelor care pi ezintă factori de risc ai aterosclerozei coronariene (hipertensiune, hipercolesterolemie, obezitate sedentarism, antecedente familiale încărcate în ce priveşte boala coronariană) aceasta pentru a nu cumula cu factorii existenţi încă unul, dintre cei mai nocivi.
La pacienţii cu cardiopatii de altă natură (valvulară) este recomandată suprimarea fumatului, mai |les dacă există indici că această cardiopatie are un grad de severitate.

O altă categorie de pacienţi care trebuie să renunţe la fumat, această renunţare traducandu-se prin creşterea duratei de viaţă, este a celor suferind de bronşită cronică şi de emfizem pulmonar, asociat sau nu cu cord pulmonar, boli în care rolul fumatului este de asemenea indiscutabil.

Există o serie de planuri sau programe de suprimare a fumatului a căror eficienţă este periodic discutată. Din experienţa proprie rezultatele se obţin atunci cand fumatul se suprimă brusc, total şi nu treptat. Această hotărare care este în primul rand a bolnavului, trebuie însă sprijinită atat de membrii familiei cit şi de prietenii săi. Nu există o atitudine mai lipsită de consideraţie faţă de un bolnav aflat în convalescenta unei boli cardiovasculare, a unui infarct miocardic de exemplu, ca atunci cand, venit acasă în mijlocul familiei şi al prietenilor, la prima vizită pe care aceştia i-o fac, să-şi aprindă o ţigară şi să o fumeze tacticos în faţa celui cărei a hotărat să se lase de fumat. în general primele 2-3 săptămani sunt mai dificile, pacienţii sunt mai iritabili în această perioadă. S-a recomandat înlocuirea fumatului cu gumă de mestecat, administrarea unei medicaţii tranchilizante. După părerea noastră cea mai eficientă metodă este însă convingerea bolnavului şi demonstrarea argumentată a efectelor nocive ale fumatului, în cazul concret al acestui bolnav. Această convingere însoţită cu atitudine plină de simpatie şi înţelegere a anturajului familial şi social este cea mai sigură reţel pentru renunţarea la fumat.

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 06 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---