Cercetări efectuate la animal şi la om au arătat că alcoolul are efecte defavorabile asupra aparatului cardiovascular. Aceste efecte, care apar şi la inimi sănătoase, sunt mai intense la bolnavii de inimă. Alcoolul are un efect toxic direct asupra muşchiului cardiac, tulburand procesele de ardere care furnizează energia necesară contracţiei. La persoanele care au consumat timp îndelungat cantităţi apreciabile de alcool poate apare, datorită acestui efect toxic, o boală serioasă de inimă. Această boală se numeşte miocardopatia alcoolică. Dacă afecţiunea este surprinsă la început şi consumul de alcool este întrerupt, evoluţia bolii poate fi oprită. în caz contrar boala se agravează şi apare
insuficienţa cardiaca.
La pacienţii cu boli de inimă, consumul regulat de alcool in cantitate moderată are un efect agravant, iar la pacienţii suferinzi de boală coronariană -ni care prezintă tulburări de ritm un abuz de alcool, chiar ocazional, poate fi cauza unor accidente grave, uneori mortale. Din aceste motive consumul de alcool, indiferent de formă, este interzis la toţi pacienţii cardiovasculari.
-cafeaua naturală are unele efecte favorabile asupra aparatului cardiovascular, fiind un vasodilatator şi diuretic slab. Pe de altă parte are şi efecte defavorabile, producand creşterea frecvenţei bătăii inimii şi implicit a lucrului inimii, excitaţie cerebrală şi insomnii. Cercetări mai recente au arătat ca această substanţă favorizează creşterea acizilor graşi liberi în sange, tulburare care predispune la apariţia aterosclerozei şi a bolii coronariene.
Ca şi în cazul alcoolului trebuie avut în vedere ca pentru organism cafeaua nu este necesară, efectele favorabile cardiovasculare sunt minime şi practic lipsite de importanţă, în timp ce efectele defavorabile sunt posibile. Din aceste motive este mai bine să fie evitată.
La bolnavii obişnuiţi cu cafea este permis consumul unor cantităţi mici (1-2 ceşcuţe pe zi), mai ales dacă renunţarea la cafea este suportată greu. Pacienţii neobişnuiţi cu cafea este de preferat să o evite. Dacă totuşi o consumă ocazional, cafeaua trebuie să fie slabă şi să fie consumată cu cel puţin 5-6 ore înainte de culcare.
Consumul de cafea este interzis la pacienţii suferinzi de crize anginoase, convalescenţă după infarct de miocard, hipertensiune arterială mare, la; cei la care cafeaua produce palpitaţii, nelinişte sau insomnii şi la pacienţii cu grăsimi crescute în sange.
Principiile de alimentaţie enunţate sunt valabilei la marea majoritate a bolnavilor cardiovasculari. In unele situaţii deosebite sunt necesare, pentru perioade scurte de timp, unele regimuri dietetice speciale. Acestea se prescriu de regulă în spital. Pentru tratamentul de durată, la cea mai mare parte a pacienţilor este necesar unul din următoarele regimuri sau o combinaţie dintre acestea : regimul sărac în sare, regimul de slăbire şi regimul carii favorizează scăderea grăsimilor în sange.