Van Mappes începu să adune date cat mai amănunţite despre Frans Tulpplein. Povestea acestuia se asemănă cu aceia a multor delicvenţi internaţionali, care în cele din urmă, au păşit pe calea crimei.

Frans este fiul unei familii olandeze sărace şi dezmembrate. Nesuportfnd atmosfera încărcată de acasă, Frans fuge. Este prins şi readus de poliţie la părinţi, dar fuge din nou. Este arestat de poliţia belgiană pentru vagabondaj şi ajunge la şcoala de corecţie. Din 1962 a început să fure maşini ; pană în anul 1965 este implicat în 37 de astfel de furturi. începe să bea şi să fumeze marihuana. Este trimis la dezalcoolizare. Şi în cele din urmă încearcă să înjghebez e o bandă care avea ca scop traficul cu droguri ; tineretul olandez se dovedea un consumator fervent.
Pe scurt, van Mappes, cu ajutorul unui informator, este prezentat, bineînţeles deghizat, lui Tulpplein, sub pretextul a fi un reprezentant al mafiei americane, dornic să achiziţioneze o cantitate mare de heroină şi haşiş. Şi cum aceste operaţii se fac fără martori, van Mappes reuseşte să-l atragă în cursă pe Tulpplein şi să-l aresteze, conducandu-l în cele din urmă la sediul poliţiei.

Fără să-i lase timp de gindire, mizand pe factorul surpriză, la nici o jumătate de oră de la reţinerea acuzatului, a dat ordin să fie adus în birou pentru a fi supus interogatoriului. Ce au discutat cei doi nu se va şti niciodată. Un singur lucru se poate reconstitui : în timp ce inspectorul răsfoia atent dosarul pe care-l avea în faţa sa, Tulpplein a scos pe furiş o fiolă şi cu un gest brusc a spart-o sub nasul poliţistului. Inspectorul van Mappes simţi că nu-i mai ajunge aerul şi brusc duse mana la gat... acesta fiind ultimul său gest. Cuprins de un tremur spasmodic, se prăbuşi de pe scaun.

Căzu cu faţa pe birou, se chirci, apoi in ţepeni ca fulgerat de un atac de apeplexie. Totul s-a petrecut în mai puţin de trei minute. Era mort.

Calm, fără să se grăbească, Frans Tulpplein a mai aş, teptat cateva clipe după care a deschis uşa biroului şi, cu o expresie ce trăda surpriza, începu să strige ajutor. Uşile birourilor vecine se deschiseră şi ocupanţii lor îşi făcură intrigaţi apariţia. Tulpplein le explică precipitat că în timp ce purta o discuţie cu inspectorul van Mappes, acestuia i s-a făcut pe neaşteptate rău şi a leşinat. Trebuia chemat un medic. Cand, în sfarşit sosi medicul de serviciu, acesta nu a avui altceva de făcut, decat să constate că van Map; era mort, datorită unui atac de cord. Tulpplein fu liber s părăsească sediul poliţiei, dat fiind că nu i se putea impute ceva ! Taina interogatoriului fusese luată în mormant de van Mappes.

---

Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 26 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---