În Peninsula Apennină (numele „Italia" s-a încetăţenit pentru întreaga peninsulă prin secolul al III-lea î.e.n.), în contextul „marii migraţii egeene", la sfîrşitul secolului al XIII-lea î.e.n. şi începutul celui de-al XII-lea, un prim val de triburi indoeuropene italice, cel latino-falisc, din care făceau parte latinii, se desprinde de pe Dunărea Mijlocie, traversează munţii şi patrunde în Italia. Latinii s-au fixat pe Tibru prin secolul al X-lea î.e.n., ocupand cu preponderenţă teritoriul din sudul fluviului şi o îngustă faşie în nordul cursului său inferior.

Teritoriul astfel ocupat a căpătat denumirea de Latium, Următorul şl cel mai numeros val indoenrop; italic este c el osco-umbrio-sabelic, din care făceau parte sabinii, pătrunde în Italia prin secolul al XI lea î.e.n. în fine, ultimul important de populaţii ce pătrunde în Peninsulă este cel etrusc, in secolele X-IX i.e.n.; sorgintea lor este controversată, nici una cele zece mii de inscripţii rămase (alfabet prin filieră greacă, dupa alţii feniciană, într-o limbă ce nu se aseamănă cu vreo alta cunoscuta nefiind descifrate. Fie că au venit din Asia Mică, fie că au traversat Alpii venind din nord-est, etruscii, fixaţi mai intai la vest de Muntii Apennini, între Arno şi Tibru, în Etruria şi apoi în Latium, Campan.

Campia Padului (secolele VIII-VI î.e.n.), au creat o civilizaţie care, prin nivelul său ridicat şi prin lipsa cunoştinţelor despre limba şi o ginea etruscilor, rămane, încă, enigmatică, în secolul al VI-lea î.e.n. este cunoscută federaţia celor 12 oraşe etrusce (Volsinii, Veii, Cae Rusellae, Tarquinii, Populonia, Arretium, Perusia, Clusium, Croton Volaterrae, Vetulosia), o amficţionie cu capitala la Volsi unde se întrunea anual „concilium Etruriae".

Organizarea lor politica - oraşul-stat, condus de rege şi, mai tarziu, de un magistrat ales - inclusiv unele însemne ale acestuia (toga de purpură, scaunul reg fasciile - mănunchiuri de vergele avand înfipte securi, semn al drept lui de viaţă şi de moarte - pe care le purtau lictorii Înaintea regelui organizarea religioasă şi a pantheonului (pe triade de zei), chiar unele zeităţi, unele obiceiuri si jocuri (cel al luptelor de gladiato" de exemplu) au fost adoptate şi do romani. Şi alfabetul latin a cunoscu filiera etruscă.

Chiar „Lupoaica", celebrul simbol al Romei, instalat pe Capitoliu In 500 î.e.n., este un bronz etrusc din secolul al VI-le î.e.n. (gemenii au fost sculptaţi mult mai tarziu în secolul al XVI-lea) Expansiunea etruscă în sud a fost oprită datorită ciocnirii intereselo lor cu cele ale colonilor greci, prezenţi în Italia Încă din 754 i.e.n, prin întemeierea coloniei Cumae (chiar aici au avut loc două înfranger hotăratoare ale etruscilor: în 524 î.e.n., de către grecii conduşi de Aristodemos Malakos şi în 474 î.e n. în bătălia navală comandată de tiranu syracuzan Hieron I). Invazia colţilor (galii), la începutul secolului a IV-lea î.e.n., apoi atacurile romane duc la prăbuşirea definitivă a puterii etrusce (Volsinii ultimul oraş-stat etrusc, cade în 265 î.e.n.), aceştia fiind complet uitaţi încă din secolul I î.e.n.

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---