Vasele prin care sângele pleacă de la inimă în întregul organism se numesc artere, iar cele prin care sângele este readus la inimă se numesc vene. Vasele mici interpuse între artere şi vene se numesc capilare sanguine. Vasele prin care circulă limfa se numesc vase limfatice. Cele mici în care este colectat lichidul interstiţial din ţesuturi se numesc capilare limfatice, iar cele mari prin care limfa este condusă spre vene se numesc trunchiuri limfatice.

Structura vaselor sanguine şi limfatice este diferită.

Peretele arterelor este format din trei tunici : tunica internă (intima), tunica medie şi tunica externă (adventicea) conjunctivă.

Tunica internă căptuşeşte lumenul vasului şi este formată din tr-un endoteliu reprezentat printr-un singur rând de celule turtite aşezate pe o membrană bazală conjunctivă.

Tunica mijlocie este constituită din fibre conjunctive, fibre sau lame elastice dispuse circular şi din fibre musculare netede, scurte şi ramificate, cu aceeaşi dispoziţie. La arterele mari (de tip elastic), de pildă, aorta şi ramurile ei principale predomină elementele elastice. Arterele mijlocii, deci majoritatea arterelor, dispun de fibre elastice şi musculare aproape în părţi egale. La arterele mici (de tip muscular), numite arteriole, domină elementul contracţii, adică fibrele musculare netede.

Tunica medie este despărţită de cea internă şi de cea externă prin câte o lamă elastică, numită, respectiv, limitantă elastică internă şi limitantă elastică externă. Limitantă elastică externă nu există la toate arterele.

Peretele venelor şi al trunchiurilor limfatice are aceleaşi tunici ca şi al arterelor. în tunica medie, mai subţire ca a arterelor, elementele contractile (fibrele musculare) pot avea şi o orientare diferită de cea circulară, sunt redus reprezentate sau pot lipsi, iar fibrele elastice sunt puţine, predominând fibrele colagene.

Endoteliul formează în venele şi trunchiurile limfatice cu circulaţie antigravitaţională (ascendente) pliuri similare valvulelor inimii, numite valvule sigmoide. Valvulele au o formă semilunară şi sunt situate câte două, una în faţa alteia cu marginea liberă îndreptată în direcţia inimii.

Peretele capilarelor sanguine este alcătuit dintr-un endoteliu reprezentat printr-un rând de celule turtite anastomozate într-un sinciţiu situat pe o membrană bazală acoperită de un periteliu. Acest sinciţiu este străbătut de orificii foarte fine. Cele intercelulare sunt numite stomate, iar cele care traversează însăşi celula, stigmate. Periteliul conţine celule conjunctive şi celule musculare de tip Rouget, cu rol contracţii.

Peretele capilarelor limfatice este format dintr-un singur strat de celule turtite endoteliale. Capilarele limfatice sunt mai mari decât cele sanguine de care se disting şi prin forma lor neregulată, prezentând din loc în loc gâtuiri şi dilatări. Ele iau naştere în ţesutul conjunctiv printr-un fund de sac şi se anastomozează abundent, dând naştere unei reţele limfatice.

Mica circulatie

Din ventriculul drept sângele neoxigenat (venos) este pompat către plămâni prin arte pulmonară. Aceasta se împarte după un scurt traiect în două ramuri, câte una pentru fiecare plămân. Sângele oxigenat (arterial) se întoarce de la fiecare plămân prin câte două vene pulmonare către inimă în auriculul stâng.

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: capilare, tunica, fibre

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 19 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---