Circulatia sangelui semnifica miscarea sangelui in vasele sanguine. Ca expresie a functiei globale a aparatului cardiovascular, sangele pompat de inima strabate arterele, ajunge in vasele capilare, de unde se intoarce la inima prin vene.

In corpul omenesc, circulatia sangelui se face in mod curent prin doua sisteme vasculare diferite, dintre care unul asigura legatura cu plamanul (circulatia mica), iar celalalt permite distributia sangelui la toate tesuturile organismului (circulatia mare).

In timpul sarcinii se dezvolta la fat un sistem vascular special care asigura legatura dintre sangele mamei si sangele fatului, sistem prin care se face asa-numita circulatie fetoplacentara.

In cadrul circulatiei mici, sangele impins de ventriculul drept in artera pulmonara ajunge prin ramif icatiile acesteia in capilarele ce inconjoara peretii alveolelor pulmonare, cedeaza la acest nivel bioxidul de carbon si se incarca cu oxigen, intorcandu-se in atriul stang, prin venele pulmonare.

In cadrul circulatiei mari, sangele porneste din ventriculul stang, trece in aorta, strabate arterele mari si ramificatiile acestora, ajungand in capilarele diferitelor tesuturi si organe din corp si se intoarce prin vene in atriul drept.

Ajungand in capilare, sangele cedeaza oxigen si substante nutritive si se incarca cu bioxid de carbon si substante rezultate din metabolismele celulare. In cadrul circulatiei fetoplacentare, sangele matern ajuns in capilarele placentei cedeaza substante nutritive si oxigen sangelui fatului, iar din sangele fetal trec in sangele matern bioxidul de carbon si o serie de substante rezultate din metabolismele celulare ale fatului.

Aceasta circulatie este intrerupta dupa nasterea copilului, prin legarea si sectionarea cordonului ombilical. Mecanismul circulatiei:

a) Inima joaca rol principal de pompa in determinarea circulatiei sanguine, de contractia ventriculara depinzand debitul, viteza si presiunea sangelui.

b) Arterele prin elasticitatea lor au un rol ajutator, efectul lor observandu-se mai cu seama la arterele mari, ai caror pereti sunt bogati in tesut elastic. Intrarea sangelui din inima in artera aorta sau pulmonara se insoteste de o distensie a acestor vase, care datorita elasticitatii lor isi revin la dimensiunile reale in perioada dintre doua contractii cardiace, impingand sangele spre periferie.

Acest joc de volum al vaselor, care favorizeaza progresia sangelui dinspre inima spre capilare, poate fi simtit si observat sub forma undelor de puls.

c) Contractia muschilor scheletici compresand venele ce trec printre ei, precum si vasele din muschi, are rolul unei pompe ajutatoare ce favorizeaza intoarcerea sangelui venos inspre inima,

d) Miscarile de inspiratie ajuta intoarcerea sangelui dinspre periferie spre inima datorita presiunii negative existenta in cavitatea toracica in timpul acestui act respirator

e) Forta gravitatiei actioneaza usurand revenirea sangelui dinspre cap si gat, spre inima. Ea are o actiune inversa asupra sangelui din venele membrelor inferioare, fapt care explica de ce statul indelungat in picioare predispune la stagnarea sangelui in aceste vene si la aparitia ulterioara a varicelor.

In conditii de imponderabilitate(in cabinele navelor cosmice), acest factor nu mai intervine in favorizarea sau impiedicarea circulatiei sanguine.

---

Tag-uri: sange, circulatie, vase sanguine

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 01 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---