FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,147
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Generalul cartaginez Hannibal si al doilea razboi punic

Tag-uri Populare


cariera   actrita   istorie   antichitate   televiziune   model   muzica   personalitati   cantareata   viata   hollywood   relatie   celebritate   copilarie   filme   actor   moda   familie   teatru   vedeta   pasiune   evolutie   artist   succes   cantaret   bucuresti   artista   fotbalist   new york   prezentatoare   playboy   arta   talent   prezentator   designer   sport  

All Tags

Famous Forum

 

Generalul cartaginez Hannibal si al doilea razboi punic

 Q:   Intreaba despre Generalul cartaginez Hannibal si al doilea razboi punic       
Prima sa mare victorie, care, dealtfel, declanşează al doilea război punic (218-201 î.e.n.), este cucerirea, după opt luni de asediu, a oraşului Saguntum, puternic fortificat, aliat al Romei.

Hannibal nu-şi făcea iluzii cu privire la reactia Romei, nu numai pentru că Saguntum era protejat de aceasta, ci şi pentru că era vorba de o călcare a Tratatului Birului. Şi, de fapt, el nici nu aşteptă riposta romanilor, luandu-le-o înainte, concepand şi executand cu rapiditate o campanie atat magnifică, cat şi de maximă eficienţă: uluitoarea invadare a Peninsulei italice, la care nici cei mai prevăzători romani nu se aşteptau.

Aşa se face că o armată romană comandată de T. Sempronius Longus se afla, în momentul invaziei, în Sicilia, că o alta, comandată de Publius Cornelius Scipio, nu reuşeşte să ajungă la vreme la malurile Rhodamusului (Rhonul de azi), spre a-l împiedica pe Hannibal să-şi continue marşul. Acesta fusese început în august 218 î.e.n., cand, lăsand la comanda Hispaniei pe unul din fraţii săi, Hasdrubal, luand cu el 50 000 de pedeştri, 9 000 i de călăreţi şi 37 de elefanţi de luptă, Hannibal traversă Pirineii şi apoi Alpii (15 zile), pierzand jumătate din efective, şi apărai, în octombrie 218 î.e.n. pe teritoriul italic unde i se alăturară galii cisalpini. Spulberă, în două randuri, la Ticinus şi la Trebia, două oşti consulare romane, comandate de Scipio şi de Longus. Cobora spre sud şi, fără a-şi oferi răgaz, nici măcar pentru refacerea trupelor, îi surprinde din nou pe romani în Etruria.

Aceştia îl aşteptau pe Hannibal la trecătorile Apenninilor, pe care, concentraţi în Arminium şi Aretium, le-ar fi apărat cu uşurinţă. Hannibal, însă, chiar cu riscul de a pierde o însemnată parte din trupe (ceea ce s-a şi întâmplat), a conceput şi executat altă manevră ce nu părea posibilă: traversarea campiei mlăştinoase a raului Arno.

După patru zile şi trei nopţi de marş, cu apa pană la brau, trupele de sub comanda lui Hannibal ieşiră, cu efectivul micşorat de greutăţile marşului prin mlaştină (chiar Hannibal se îmbolnăvi şi orbi parţial), la drumul Arretium-Roma, ce trecea pe malul nordic al lacului Trasimenus. Apariţia cartaginezilor în acel loc, deosebit de primejdioasă, ca şi dorinţa de a cuceri singur laurii victoriei îl determină pe consulul Caius Flaminius să accepte lupta fără a-şi mai aştepta colegul. Astfel că îşi puse în mişcare legiunile (30 000 de oameni) spre lacul Trasimenus. Hannibal, ale cărui servicii de recunoaştere îl informau cu promptitudine asupra depla-uaiii romanilor, execută în timpul nopţii traversarea văii înguste dintre lac şi munţi şi se acoperi în relieful colinar ce începea acolo.

A doua zi - era în 22 iunie 217 i.e.n. -, cand legiunile lui Flaminius începură să debuşeze din îngusta vale în nordul lacului, Hannibal trimise două corpuri de oaste să închidă, în faţă şi în spate, drumul romanilor, în timp ce cu grosul oştirii izbi năpraznic şirurile legionarilor. Surpriza, totală, duse la derută, iar moartea lui Caius Flaminius, chiar la începutul luptei, avu ca efect dezorganizarea centuriilor romane şi panica. Hannibal nu slăbi o clipă presiunea pe flanc, unde temuta cavalerie africană avu efect de ciocan, zdrobind centurie după centurie şi ceea ce comandantul cartaginez prevăzuse se şi întamplă: cine nu se predă se înecă în apele lacului.

Pierderile romanilor au fost grele: peste 15 000 de morţi şi mii de prizonieri, iar cei ce reuşiră să scape cu fuga - cateva mii - erau împrăştiaţi, mulţi fără arme, devenind mai degrabă cete decat unităţi militare. Un singur detaşament roman, de circa 6 000 de oameni, datorită curajului cu care s-a bătut, fu lăsat să părăsească campul de luptă.


Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati



Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 04 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :