La sud de Roma, în mica localitate Tusculum (Frascati de astăzi), se năştea, în 231 î.e.n., într-o familie de cavaleri, unul dintre romanii ce au contribuit la ridicarea republicii pe culmile gloriei şi care avea să rămană celebru prin severitatea şi austeritatea sa: Marcus Porcius Cato, zis şi Cenzorul, zis şi cel Bătran. în formaţia sa se vor intersecta legendele eroice ale tusculanilor, începand cu aceea despre întemeietorul cetăţii Tusculum - Telegon, fiul lui Ulise şi al frumoasei Circe.

Un singur nume, rostit cu teamă, întuneca glorioasele tradiţii romane: Cartagina. Stăruia în mintea tuturor, în ciuda victoriei romane de la Aegates , amintirea înfrangerilor anterioare, precum şi campania vi ctorioasă a punilor, ce se desfăşura sub ochii romanilor în Iberia. în 218 î.e.n., în sud-vestul -Iberiei, cade Saguntum, oraş protejat de Roma şi războiul cu cartaginezii este reluat (al doilea război punic). în acest moment îşi începe viaţa publică şi Cato, ce s-a distins în lungul război. în această epocă a vieţii sale, Cato-soldat asistă cu neputinţă la dezastrul de la Trasimenus, urmat de panica romanilor ce-l aşteptau pe Hannibal în Roma, aflată în stare excepţională, decretată de senat; se distrug podurile de pe Tibru şi se repară febril fortificaţiile.

Dar Roma răsuflă uşurată afland că Hannibal s-a îndreptat spre Umbria şi Picemim. Sub comanda lui Quintius Flavius Maximus (Cunctator), cunoaşte succesul militar, proband direct virtuţile tacticii lui Cunctator de hărţuire a cartaginezilor şi tăierea liniilor de aprovizionare ale acestora. în vara lui 216 î.e.n., speranţele în victorie nutrite de Calo se năruie în urma dezastrului de la Cannae, unde 54 000 de romani pier şi alţi 18 000 saut luaţi prizonieri din frumoasa oaste de 86 000 de oameni opusă lui Hannibal. în 211 î.e.n., strigătul romanilor: Hannibal ante portas!" („Hannibal [este] în faţa porţilor [Romei]!"), în cursul diversiunii acestuia spre Roma, îl înspăimantă ca pe oricare altul. După nouă ani de înfrangeri consecutive, întrerupte doar de scoaterea oraşului Capua din tabăra cartaginezilor, apare o rază de lumină: victoria lui Publius Cornelius Scipio la Carthago Nova, în Peninsula Iberică. Este momentul în care al doilea război punic ia o turnură favorabilă romanilor.

Dar nici unul din succesele romane ulterioare, nici campania victorioasă din Africa a lui Scipio Africanul, la care Cato a participat şi nici chiar distrugerea forţei Cartaginei în bătălia de la Zama (202 î.e.n.) şi în urma acesteia, nu va reuşi să şteargă din amintirea lui Cato ruşinea şi spaima trăite în primii nouă ani ai războiului. (Apare, de aceea, dacă nu inexplicabilă, cel puţin nedreaptă şi nedemnă patima cu care Cato va urmări distrugerea Scipionilor, mai ales a Africanului, comandantul roman, unicul dealtfel, care l-a învins pe Hannibal - bătălia de la Zama -, îndepărtand pentru totdeauna pericolul punic din viaţa statului roman.)

Dar, mai presus de toate, Cato a fost un model de cetăţean roman, făcand parte din aşa-numiţii „oameni noi". Opera sa, din care a ajuns pană astăzi o carte despre societatea romană rurală - „De agricultura" şi, parţial, o alta despre istoria Romei - „Origines", concepută, în şapte părţi, ca o povestire a întregii istorii romane, reflectand şi trăsăturile sale, exacerba conştiinţa de neam romană, în dauna celorlalte etnii, precum şi politica expansionistă a republicii, în cadrul căreia se dezvoltase cea mai înaltă formă a sclavajului antic . Calitatea de bază, a omului şi a operei, a fost constanţa neştirbită cu care a luptat pentru interesele sale, servite de minune de păstrarea tradiţiilor republicane romane, a simplităţii în viaţa publică şi domestică, a normelor morale ale înaintaşilor.

---

Tag-uri: istorie, antichitate, personalitati

---

Categorie: Celebritati  - ( Celebritati - Archiva)

Data Adaugarii: 31 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---