FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,361
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat: Deciziile luate de Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus aflat la carma Romei

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat: Deciziile luate de Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus aflat la carma Romei

 Q:   Intreaba despre Referat: Deciziile luate de Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus aflat la carma Romei       
Referat: Deciziile luate de Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus aflat la carma Romei Octavianus promovează aparatul funcţionăresc plătit, la dauna celor eligibili care erau sau ar fi putut fi incomozi, între funcţionarii promovaţi de Octavianus se disting, ca importanţă, prefectul Romei care asigura paza (custodia) propraetorii din provinciile imperiale (în general senatori),prefecţii pretoriului (care comandau garda pretoriană) şi al Egiptului (numiţi dintre cavaleri), procuratorii (conduceau provinciile mici şi stringeau impozitele).

O serie de legi aşa-zise de moravuri, iniţiativă exclusiv a lui Octavianus, din 18 î.e.n., introduce obligativitatea căsătoriei pentru senatorii şi cavaleri (lex de maritandis ordinibus), deci pentru cei cel aspirau la posturi de conducere, încearcă să limiteze de sftaulj (leges iuliae de adulteriis coerccndis), să reducă luxul supuşilor, în timp ce Octavianus, afişand austeritatea, adună avere şi palate. Dar în ceea ce priveşte armata, principalul său sprijin. Octavianusus avea o altă atitudine.O plătea cu generozitate, dintr-o vistierie special desemnata acestui scop (acrarium militare) şi a nutrit permanent grija de a o dezvolta şi întări.

Lui Octavianuus i se datorează transformarea acesteia în armată regulată si plătită; cea mai mare parte a ei era cazarmată în provinciile ( de graniţă, deci imperiale, şi era compusă din 25 de legiuni (a cate 6000de luptători) comandate dle legatus propraetore (ablteori de legatus legionis), precum şi din trupe recrutate din provincii, numite auxiliare şi comandate de prefecţii provinciali. Dispunand de o atare putere, Octavianus încuraja, pe asscuns, ceea ce respinsese formal: divinizarea sa.

Astfel, ca şef religios al imperiului (pontifex maximus din 12 î.e.n.), reconstruind templele şi completand colegiile sacerdotale, sugeră (şi apoi chiar trecu la aplicare) asocierea „larilor răscrucildor" (lares compiiales) cu cultul geniului lui Augustus, precum şi declararea zilei sale de naştere ca zi festivă şi formnarea, în toate aşezările, a „asociaţiilor de devotaţi lui Augustus". Treptat, credinţa în Augustus se infiltra la temelia spirituală a imperiului. Dar trăsăturile omului avură ecou şi asupra conduitei imperiului. De o epocă glorioasă, cum au fost cele din vremea lui Scipio sau a lui Caesar, nici nu putea fi vorba.

Lipsit de curaj şi de onoare, dar şi de geniu militar, Octavianus le mască cu necesitatea prudenţei şi cu promovarea aşa-zisei diplomaţii amgustine. în urma acesteia, Roma renunţă, în 20 î.e.n., la Parţia şi în schimb i se recunoaşte graniţa „sigură" pe Eufrat şi i se restituie acvilele legiunilor lui Crassus, înfrante în 53 î.e.n. la Carhae. cand încă trăiau marii comandanţi (Agrippa, Drusus), a fost o epocal de oarecare succese militare, concretizate în ocuparea unor teritorii în vest şi în nord (de-a lungul Dunării, pană la litoralul pontic), unde sunt înfiinţate provinciile Pannonia şi Moesia. Expediţiile lui Drusus, în 11-9 î.e.n., duc chiar la atingerea Elbei (ulterior, între Rin şi Elba, se înfiinţează provincia Germania). Practica promovării celor ce se bucurau de protecţia principelui şi a rudelor sale a adus în funcţii importante, chiar şi în comanda armatei, oameni lipsiţi de calităţile cerute de misiunile respective.

Ca urmare a acestui fapt,dar şi a presiunii crescande din exterior, Roma este silită, începand cu primii ani ai erei noastre, să treacă la o politică dee apărare pe graniţe, expansiunea fiind rară în toată epoca imperială ulterioară. O răscoală a pannonilor in 6-9 e.n., slăbeşte armata romană şi permite cheruscilor lui Armiuius (neam germanic) să spulbere provincia Gum nia. Arminius atrăsese în pădurea Teutoburgică, în toamna anului 9 e.n., cele trei legiuni ale lui Publius Quintilius Varu pe care le zdrobeşte. Reacţia lui Octavianus care a reţinu atenţia nu au fost nici expediţiile lui Tiberius (T. Claudius Nerd şi ale fratelui acestuia, Nero Claudius Drusus (Germanicus), ci aceea ce corespundea caracterului său: lamentaţia, devenit, celebră ca maximă, Vare, legiones redde ! („Varus, dă-mi înapoi legiunile!").


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 09 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :