FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 2,484
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat despre Publius Cornelius Scipio Africanus

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat despre Publius Cornelius Scipio Africanus

 Q:   Intreaba despre Referat despre Publius Cornelius Scipio Africanus       
Referat despre Publius Cornelius Scipio Africanus In timpul razboaielor dintre romani si cartaginezi a crescut şi s-a format Publius Cornelius Scipio (născut în 235 î.e.n.), alături de fratele său, Lucius Cornelius Scipio (viitorul Asiaticus); sentimentele sale anticartagineze fură alimentate şi de fabulistica eroică brodată pe evenimentele primului război punic, în cadrul căruia bunicul său, Lucius, ajuns consul, smulsese Cartaginei Aleria, principalul punct de sprijin al punilor în Corsica.

In chiar condiţii de pace, pregătirile militare romane aveau ca principală orientare puterea Cartaginei şi, dealtfel, de o pace propriu-zisă nici nu putea fi vorba. Astfel, în timp ce punii îşi aveau toată forţa militară angajată, sub comanda lui Hamilcar, pentru a înăbuşi răscoala din 241-238 î.e.n. a propriilor m ercenari, conduşi de fostul sclav campanian Spendius şi de libianul Mathos, romanii îşi consolidează controlul în largul coastelor vestice prin ocuparea Sardiniei şi Corsicii (declarate mai apoi, în 227 î.e.n., provincie romană - a doua).

Aşadar, starea de spirit anti-cartagineză domina „Cetatea eternă", marcand chiar momente diurne obişnuite. Cu atat mai mult cu cat, din 237 î.e.n., cand Hamilcar este numit strateg al Hispaniei, Cartagina începu o politică deosebit de activă în bogata peninsulă: aceastl ofensivă iberică a punilor nu încetă nici la moartea, în 2291 î.e.n., a lui Hamilcar, fiind continuatâ un timp, de ginerele acestuia, Hasdrubal, apoi chiar de fiul său, Hannibal. Chiar şi cele două războaie ibrice ale Romei (229-228 î.e.n. şi respectiv, 219 î.e.n.), victoria lui Lucius Paulus Aemilius, din 219 î.e.n.. ce aduse sub stăpanire romană litoralul iliric, nu putură să abată atenţia şi neliniştea cu care Roma urmărea evoluţia armatelor punice în luptele cu celţii iberi.

Astfel că, odată cu fundarea de către Hasdrubal a unei importante cetăţi în Peninsula Iberică, în 227 î.e.n., care devine curand baza operaţiunilor punilor acolo - este vorba de Carthago Nova - Roma redevine activă faţă de politica hispanică a Cartaginei, încheind un tratat de alianţă cu Saguntum, bogatul şi puternicul oraş de la vărsarea Ebrului în mare. Ciocnirea de interese ce se prefigura în Peninsula Iberică între Cartagina şi Roma le îndemnă la convenirea, în 226 î.e.n., a aşa-zisului Tratat al Ebrului, care, în fapt, împărţea între cele două puteri ale Mediteranei Occidentale zonele de influenţă din peninsulă, cu graniţa pe Ebru.

Doi fraţi Scipio, Cnaeus şi Publius, erau direct implicaţi în înaltul comandament militar roman (ambii vor fi, dealtfel, consuli, în 222 î.e.n. şi, respectiv, în 218 î.e.n.), constant îndreptat spre observarea Cartaginei. Starea fu, în mod firesc, transmisă fiilor lui Publius, viitorii Africanus şi Asiaticus; dealtfel nici un roman nu făcea o altă politică, iar iminenţa unei noi confruntări cu Cartagina grăbi procesele de tot felul parcurse de societatea romană. Cel mai important dintre ele, pe planul vieţii publice, a fost reforma comiţiilor serviene, încheiată în 222 î.e.n. Conform reformei se reconsideră sarcinile triburilor romane (în număr de 35, în epocă), astfel încat un trib formează cate două centurii pentru fiecare din cele cinci clase censitare. Numărul centuriilor creşte, deci, la 373 (350 centurii ale claselor, plus 18 centurii de cavaleri, plus 4 centurii ale meseriaşilor şi muzicanţilor, plus 1 centurie a proletarilor), ceea ce ridică majoritatea în comiţiile centuriate la 187 voturi, făcand să sporească rolul politic al cetăţenilor din a doua şi a treia clasă censitară.

Numirea, în 221 î.e.n., la moartea lui Hasdrubal, a lui Hannibal în fruntea trupelor punice din Peninsula Iberică, făcu din confruntarea mocnită romano-cartagineză un conflict deschis. Tanărul Hannibal franse echilibrul, fixat de Tratatul Ebrului, cucerind, în 219 î.e.n., Saguntum şi, fără a aştepta armata consulară romană în zona iberică, traversează Pirineii şi Alpii apărand surprinzător, în octombrie 218 î.e.n., în nordul Italiei.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 12 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :