Statistics:
Visits: 1,236 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Domnia faraonului Ptolemeu al II-lea Philadelphos
Q: | Intreaba despre Referat: Domnia faraonului Ptolemeu al II-lea Philadelphos |
Porecla („iubitorul de fraţi") i-a fost atribuită în deriziune, datorită cinismului cu care şi-a îndepărtat fraţii, eventuali pretendenţi la tronul Lagizilor: pe Meleagru l-a pedepsit cu moartea pentru că a protejat pe răsculaţii din Cipru, pe Arsenios, cel mai tanăr dintre ei, l-a ucis, pur şi simplu, pe Keraunos, îndepărtat de curtea greacă a Egiptului de către tatăl său, Ptolemeu I, l-a ţinut departe de Egipt. Dealtfel, acesta nici n-ar fi venit la Cos, unde era curtea, sau în Capitală, la Alexandria, nu numai pentru că s-ar fi temut de vreo „atenţie" a regalului său frate, ci şi pentru că era prea ocuptat cu propriile sale sperjururi şi crime (i-a ucis pe copiii soţiei sale Arsinoe , c
Istoria Lagizilor, începand cam din vremea domniei lui Ptolemeu al II-lea (între 283 - 246 î.e.n.), este din ce în ce mai încărcată de fărădelegi, în încercarea lor de a-şi asigura garanţii pentru ocuparea tronului Egiptului în lipsa dreptului istoric sau a unor legături stranse cu vechii egipteni. Este incotestabil, însă, meritul lui Ptolemeu al II-lea în fixarea atat a stăpanirii elenilor asupra Egiptului, cat şi impunerea statului în Orientul elenistic. Astfel, în politica externă a Egiptului a continuat cu mai mult succes decat tatăl său orientarea spre hegemonia maritimă în Mediterana Orientală.
Cea mai importantă victorie a sa, în context, a fost destrămarea ligii insularilor. După ce iniţial îşi asigurase influenţa în ligă (federaţia, cetăţilor de pe insulele egeene), Egiptul pierde o importantă bătălie navală (la Cos, în 258 î.e.n.) şi influenţa asupra ligii. Cu toate acestea, manevre abile îi permit lui Ptolemeu al II-lea să scoată Corintul şi Chalcisul de sub influenţa lui Antigonos Gonatas (regele Macedoniei, 276-239 î.e.n.), învingătorul de la Cos, ba chiar să pună stăpanire, în 249 î.e.n., pe insula Delos, dizolvand liga.
Aceste episoade navale fac parte dintr-un mai lung conflict pe care Ptolemeu al II-lea l-a inaugurat în speranţa de a reface imperiul lui Alexandru cel Mare. Şi-a reorganizat armata pe principiile noi şi cu dotarea modernă ce se impunea în întreaga lume elenistică. Armatele, departe de a rămane miliţiile de altădată, erau formate din trupe de profesionişti special instruiţi pentru luptă. Se adancise specializarea, în pedestrime şi călărime, trupe cu armament greu şi trupe cu armament uşor; se răspandise după uzul indian, folosirea elefanţilor de luptă. Se perfecţionaseră arta asedierii cetăţilor, armele de aruncat pietre şi săgeţi (cele mai folosite: balista şi onagrul), maşinile de asediu mobile pentru spart zidurile. Prin 280 î.e.n., Egiptul era cel mai puternic stat elenistic, celelalte state din lumea elenă fiind slăbite şi de migraţia pustiitoare a galaţilor, ce traversaseră Macedonia, Grecia, satrapiile asiatice.
Astfel că Ptolemeu al II-lea, în 274 î.e.n., angaja „primul război sirian" contra Seleucizilor (Antiochos I), care, în 271 î.e.n., se încheie fără rezultate militare hotăratoare, dar de care Egiptul profită cu abilitate, intrand în stăpanirea oraşelor greceşti din Curia şi Ionia: Halicarnas, Cnidos, Milet, Samos, a litoralului sudic al Asiei mici, a insulelor Ciclade, a sudului Siriei, a Feniciei. După încheierea păci cu Antiochos I, Ptolemeu al II-lea, agitand ideea libertăţii şi independenţei tuturor grecilor, organizează o mare alianţă a grecilor, sub conducerea Spartei şi Atenei (unde s-a distins Cremonides, şeful partidului democratic), contra Macedoniei, ce tindea la stăpanirea întregii peninsule greceşti. In războiul numit „cremonidic", dintre 267-261 î.e.n., Antigonos Gonatas spulberă armatele coaliţiei care n-au fost sprijinite la timp de Egipt.
In „al doilea război sirian", între 260-253 î.e.n., Egiptul, datorită atitudinii din timpul războiului cremonidic, s-a văzut în situaţia de a înfrunta, pe langă regatul seleucid, şi pe Antigonos. Bătălia navală de la Cos, amintită mai înainte, este parte din acest război. Pe uscat, Ptolemeu al II-lea a sprijinit pe suveranii Pergamului şi Pontului, desprinşi la sfarsitul deceniului al Vll-lea din regatul seleucid. (La fel va face şi în deceniul al V-lea, cand se desprind Parţia, Cappadocia şi Regatul greco-bactrian.) Pacea, încheiată cu Anliochos al II-lea (urmaşul lui Antiochos I), întărită prin căsătoria acestuia cu fiica lui Ptolemeu al II-lea, Berenice, delimitează stăpanirea egipteană, asupra sudului Siriei, de cea seleucidă, asupra fostelor posesiuni egiptene din vestul Asiei Mici.
In politica internă, Ptolemeu al II-lea dădu monarhiei trăsăturile ce-i vor fi specifice. Astfel, statul lagid, bazat pe un sistem fiscal foarte complicat, de proporţii uriaşe, în ale cărui posturi cheie erau numiţi numai grecii, a instituit monopolul regal asupra pământurilor, încredinţate, însă, pentru lucru egiptenilor. Grecii au urmărit cu energie creşterea producţiei agricole, dirijand ample lucrări de îmbunătăţiri funciare cum a fost fertilizarea imensei oaze Fayum, au conceput şi realizat îmbunătăţiri în practica egipteană a irigării, în selecţionarea seminţelor, în aplicarea asolamentelor. Cu excepţia celor trei oraşe greceşti, declarate polisuri cu autoadministrare, teritoriul egiptului forma „Kora", ţara, care nu avea autonomie administrativă. Vechiul sistem al nomelor este păstrat, dar conducerea nomelor trece în mainile strategilor greci. Simţindu-se străini, „greci în mijlocul barbarilor", Lagizii s-au întors spre Alexandria, creaţia lor, punctul în care se strangeau bogăţiile Egiptului.
„Muzeionul" cu bibliotoca sa este locul de întalnire a intelectualităţii elenişti precum şi a învăţaţilor altor neamuri (evreii, egiptenii, babilonicnii etc). In vremea lui Ptolemeu al II-lea apare prima traducere a Bibliei (Septuaginta- versiunea greacă). La Alexandria în această perioadă s-au afirmat matematicianu Euclid, Eratosthene, cel ce a calculat, cu o eroare de 0,75 la sută, circumferinţa, pe meridian, a globului pămantesc, poetul Calimach din Cyrena, istoricul egiptean Manetho de la care se păstrează fragmentar o Istorie a Egiptului, în limba greacă.
a să-şi asigure tronul Macedoniei).
Istoria Lagizilor, începand cam din vremea domniei lui Ptolemeu al II-lea (între 283 - 246 î.e.n.), este din ce în ce mai încărcată de fărădelegi, în încercarea lor de a-şi asigura garanţii pentru ocuparea tronului Egiptului în lipsa dreptului istoric sau a unor legături stranse cu vechii egipteni. Este incotestabil, însă, meritul lui Ptolemeu al II-lea în fixarea atat a stăpanirii elenilor asupra Egiptului, cat şi impunerea statului în Orientul elenistic. Astfel, în politica externă a Egiptului a continuat cu mai mult succes decat tatăl său orientarea spre hegemonia maritimă în Mediterana Orientală.
Cea mai importantă victorie a sa, în context, a fost destrămarea ligii insularilor. După ce iniţial îşi asigurase influenţa în ligă (federaţia, cetăţilor de pe insulele egeene), Egiptul pierde o importantă bătălie navală (la Cos, în 258 î.e.n.) şi influenţa asupra ligii. Cu toate acestea, manevre abile îi permit lui Ptolemeu al II-lea să scoată Corintul şi Chalcisul de sub influenţa lui Antigonos Gonatas (regele Macedoniei, 276-239 î.e.n.), învingătorul de la Cos, ba chiar să pună stăpanire, în 249 î.e.n., pe insula Delos, dizolvand liga.
Aceste episoade navale fac parte dintr-un mai lung conflict pe care Ptolemeu al II-lea l-a inaugurat în speranţa de a reface imperiul lui Alexandru cel Mare. Şi-a reorganizat armata pe principiile noi şi cu dotarea modernă ce se impunea în întreaga lume elenistică. Armatele, departe de a rămane miliţiile de altădată, erau formate din trupe de profesionişti special instruiţi pentru luptă. Se adancise specializarea, în pedestrime şi călărime, trupe cu armament greu şi trupe cu armament uşor; se răspandise după uzul indian, folosirea elefanţilor de luptă. Se perfecţionaseră arta asedierii cetăţilor, armele de aruncat pietre şi săgeţi (cele mai folosite: balista şi onagrul), maşinile de asediu mobile pentru spart zidurile. Prin 280 î.e.n., Egiptul era cel mai puternic stat elenistic, celelalte state din lumea elenă fiind slăbite şi de migraţia pustiitoare a galaţilor, ce traversaseră Macedonia, Grecia, satrapiile asiatice.
Astfel că Ptolemeu al II-lea, în 274 î.e.n., angaja „primul război sirian" contra Seleucizilor (Antiochos I), care, în 271 î.e.n., se încheie fără rezultate militare hotăratoare, dar de care Egiptul profită cu abilitate, intrand în stăpanirea oraşelor greceşti din Curia şi Ionia: Halicarnas, Cnidos, Milet, Samos, a litoralului sudic al Asiei mici, a insulelor Ciclade, a sudului Siriei, a Feniciei. După încheierea păci cu Antiochos I, Ptolemeu al II-lea, agitand ideea libertăţii şi independenţei tuturor grecilor, organizează o mare alianţă a grecilor, sub conducerea Spartei şi Atenei (unde s-a distins Cremonides, şeful partidului democratic), contra Macedoniei, ce tindea la stăpanirea întregii peninsule greceşti. In războiul numit „cremonidic", dintre 267-261 î.e.n., Antigonos Gonatas spulberă armatele coaliţiei care n-au fost sprijinite la timp de Egipt.
In „al doilea război sirian", între 260-253 î.e.n., Egiptul, datorită atitudinii din timpul războiului cremonidic, s-a văzut în situaţia de a înfrunta, pe langă regatul seleucid, şi pe Antigonos. Bătălia navală de la Cos, amintită mai înainte, este parte din acest război. Pe uscat, Ptolemeu al II-lea a sprijinit pe suveranii Pergamului şi Pontului, desprinşi la sfarsitul deceniului al Vll-lea din regatul seleucid. (La fel va face şi în deceniul al V-lea, cand se desprind Parţia, Cappadocia şi Regatul greco-bactrian.) Pacea, încheiată cu Anliochos al II-lea (urmaşul lui Antiochos I), întărită prin căsătoria acestuia cu fiica lui Ptolemeu al II-lea, Berenice, delimitează stăpanirea egipteană, asupra sudului Siriei, de cea seleucidă, asupra fostelor posesiuni egiptene din vestul Asiei Mici.
In politica internă, Ptolemeu al II-lea dădu monarhiei trăsăturile ce-i vor fi specifice. Astfel, statul lagid, bazat pe un sistem fiscal foarte complicat, de proporţii uriaşe, în ale cărui posturi cheie erau numiţi numai grecii, a instituit monopolul regal asupra pământurilor, încredinţate, însă, pentru lucru egiptenilor. Grecii au urmărit cu energie creşterea producţiei agricole, dirijand ample lucrări de îmbunătăţiri funciare cum a fost fertilizarea imensei oaze Fayum, au conceput şi realizat îmbunătăţiri în practica egipteană a irigării, în selecţionarea seminţelor, în aplicarea asolamentelor. Cu excepţia celor trei oraşe greceşti, declarate polisuri cu autoadministrare, teritoriul egiptului forma „Kora", ţara, care nu avea autonomie administrativă. Vechiul sistem al nomelor este păstrat, dar conducerea nomelor trece în mainile strategilor greci. Simţindu-se străini, „greci în mijlocul barbarilor", Lagizii s-au întors spre Alexandria, creaţia lor, punctul în care se strangeau bogăţiile Egiptului.
„Muzeionul" cu bibliotoca sa este locul de întalnire a intelectualităţii elenişti precum şi a învăţaţilor altor neamuri (evreii, egiptenii, babilonicnii etc). In vremea lui Ptolemeu al II-lea apare prima traducere a Bibliei (Septuaginta- versiunea greacă). La Alexandria în această perioadă s-au afirmat matematicianu Euclid, Eratosthene, cel ce a calculat, cu o eroare de 0,75 la sută, circumferinţa, pe meridian, a globului pămantesc, poetul Calimach din Cyrena, istoricul egiptean Manetho de la care se păstrează fragmentar o Istorie a Egiptului, în limba greacă.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :