In anul 1905, o femeie a cărei frumuseţe devenise simbol, o femeie plină de voluptate, o femeie fascinantă, avea la picioare o parte din cele mai înalte personalităţi ale Europei: suverani, miniştri, ambasadori, generali, par-l. mentori, celebrităţi în diferite domenii. Siidand ceea ce nu o interesa, călca triumfătoare pe covoare de flori în timp ce reputaţii continentale făceau anticameră în palatul ei. Era femeia care avea tot ce-si dorea. Ce a determinat-o, totuşi, să facă spionaj' ?
24 iunie 1917. Colonelul Sempron, prezidand Consiliul de război în procesul Mata Hari, dă citire punctelor de acuzare.

- In prima zi a războiului, dejunase cu prefectul poliţiei din Berlin, ca apoi să se întoarcă î n zona militară a Franţei, unde a stat aproape şapte luni. Travestită în soră do caritate, de aici trimitea nemftlor (prin Haga) informaţii.
- Intrand în intimitate cu ofiţeri, îndeosebi cu cei din aviaţie, a reuşit să obţină informaţii militare - ca de pildă locul din spatele frontului german unde avioanele aliate lansau agenţi ai spionajului (graţie acestor informaţii, nemţii reuşiseră să împuşte foarte mulţi agenţi francezi ţi belgieni).
- întreţinea corespondenţă cu şeful serviciului de spionii din Olanda.
- Ca agentă a spionajului francez, în loc să ducă o corespondenţă în Belgia a predat-o şefului serviciului de spionaj german din Spania. (Consecinţa : agentul francez din Delgia este arestat şi împuşcat).
- Datorită informaţiilor transmise garmanilor în legatură cu ofensiva din 1916 - în schimbul unei însemnate sume -circa zece mii de oameni şi-au găsit moartea.
- Şi-a petrecut foarte mult timp numai în zona armatelor (ca replică, acuzata declară că a făcut-o pentru iubitul ei, căpitanul rus Maroff, orbit în război, pe care-l îngrijea).
Iata cateva puncte, suficiente pentru a o încadra, fără nici o tăgadă, în randul spionilor.

Si totuşi, pentru acei caro ani de-a randul i-au format anturajul pare de neînţeles postura în caro Mata Hariera acum. Mai mult pentru cei care au cunoscut-o înainte.
S-a născut la 7 august 1876 la Seenwardem Tatăl ei, negustor, om cu reputaţie în branşă. Mama se remarca printr-o deosebită frumuseţe. Adevăratu-i nume : Mari garota Zello.
Nu implinise douăzeci de ani cand, la Amserdam, se căsătoreşte: cu un căpitan olandez - Mac Leund -om uşuratic, lipsit de demnitate, adept al vieţii desiranale. împotriva voinţei sale, Margareta îşi urmează soţul în insula Java, acolo unde fusese numit comandantul unui batalion. După naşterea unui băiat, Normaţi, otrăvit la trei, ani de servitoare (lucru aflat tarziu, cand craninala îşi mări turisea fapta pe patul de moarte) li se naşte aici în Java,; o fetiţă - Janne-Loulse.

In 1902, întreaga familie se întoarce la Amsterdam, unde căpitanul este trecut în rezervă. Margareta nu mai poate suporta viaţa în acest mariaj şi, la 27 august, introduce proces de divorţ. Trei zile mai tarziu, tribunalul îi acordă dreptul de a pleca da lingă soţ, lucru po care-l face, stabilmdu-se la Haga, unde urmează o şcoala de balet. In 1903 debutează ca balerină la Paris. Noul său nume - Mata Hari.
Baletul clasic pare că o ţine în randul balerinelor anonime. Studiază baletul oriental, fiind parcă făcută pentru aşa ceva
1905. La Muzeul Guimet - templul religiilor orientale din metropola franceză - Mata Hari debutează ca dansatoare indiană, ca predicatoare a cultului voluptăţii. Succesul este imens. Devine celebră.

In curtea sa „Les espionnes â Paris", maiorul Maseard preciza: Nu pare verosimil ca aceea care avea relaţii intime cu Kronprmzul, cu ducele de Brunswick, cu prefectul dn poliţie din Berlin, cu monarhi, bancheri şi miniştri să fi facut spionaj pentru bani. Luand ca exemplu acuzaţia ca ar fi luat 60 000 de mărci - o sumă fără importanţă raportată la averea ei -Massard se întreba : Cum este posibil ca Mata Ilari să se fi vandut pentru aceşti bani putini, in scrisorile sale de la începutul anului 1914, îşi arăta itenţlia de a-şi mobila vila de la Neuilly cu mobila artistică rin maro valoare şi îşi exprima dorinţa do a dona unui muzeu din Paris un vechi serviciu de porţelan de o inestimabila valoare ? Cum este posibil să fi luat bani, ca recompensa pentru acţiuni de spionaj, cand în budoarul său se aflau fotografii cu dedicaţii de la doi monarhi, precum şi de la primul ministru olandez Van der Linden ?

---

Tag-uri: spionaj, interese, guvern, contraspionaj

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---