Statistics:
Visits: 3,517 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului
Q: | Intreaba despre Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului |
Este reprezentat de muşchiul erector spinal (extensorul coloanei vertebrale) ce ocupă şanţurile costovertebrale. Muşchii componenţi sunt aşezaţi pe straturi. Cei profunzi sunt scurţi, iar cei superficiali sunt lungi. Aceşti muşchi se contopesc inferior într-o masă comună ce se ataşază printr-o aponevroză de procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, creasta sacrală mediană, creasta iliacă, faţa posterioară a sacrului.
Din această masă comună se desprind mai multe coloane musculare.
Muşchiul longissimus (muşchiul lungul dorsal), ocupă şanţurile vertebrale. Uneşte bazinul cu faţa posterioară a coastelor şi cu procesele transverse ale vertebrelor. Porţiunea sa cefalică se numeşte micul complex, având inserţie pe apofizele transverse T3 C4 şi se termină pe apofiza mastoidă.
Porţiunea sa cervicală (muşchiul transversar al gâtului) se hseră pe apofizele transverse ale vertebrelor dorsale superioare şi pe cele ale vertebrelor cervicale inferioare.
Porţiunea sa toracală prezintă două feluri de fascicule: costale ce se insera pe esele costiforme ale vertebrelor lombare şi coaste şi transversale ce se insera pe esele accesorii în regiunea lombară, respectiv pe procesele transverse în regiunea toracală.
Muşchiul iliocostal (muşchiul sacrolombar) este un muşchi care se desprinde din comună, încrucişează toate coastele succesiv până ajunge în regiunea cervicală. Un fascicul se termină pe ultimele 6 coaste; de aici ia naştere al doilea fascicul care se ină pe primele 6 coaste, în continuare luând naştere un al treilea fascicul care se termină apofizele transverse ale ultimelor 4 vertebre cervicale.
Aceşti muşchi au în principal o acţiune de extensie care o completează pe cea ită de planurile profunde. Dacă se contractă pe o singură parte, are o acţiune de linare laterală, mai ales muşchiul iliocostal. Au de asemeni şi o acţiune de rotaţie.
Muşchiul transversar al gâtului are o acţiune de înclinare a gâtului. în contracţie rală realizează extensia coloanei cervicale şi redresează de asemeni gâtul pe trunchi.
Muşchiul spinal cu localizarea cea mai medială prezintă trei porţiuni: toracală, cală şi cefalică.
Muşchiul marele complex, care se insera pe apofizele spinoase C7 T, şi respectiv pe le transverse C4 T4 până la baza occipitalului. El face parte din planul IV (muşchiul inal al capului) dar fuzionează cu porţiunea cefalică a muşchiului spinal. Acţiune: în contracţia bilaterală, luând ca punct fix coloana cervicală, realizează ia capului pe gât; având ca punct fix capul prin fibrele transversare redresează za cervicală.
în contracţie unilaterală având ca punct fix coloana cervicală, el adaugă la acţiunea extensie o mică acţiune de înclinare laterală şi de rotaţie de partea contracţiei.
Porţiunea toracală a muşchiului spinal este responsabilă de extensia regiunii e. Ea se întinde de la apofizele spinale T1, T10 până la T11 L2.
Muşchii spatelui studiaţi până acum formează pătura musculară profundă a regiunii posterioare a trunchiului. Ei au un braţ scurt de pârghie deci o putere scăzută de a efectua o extensie a coloanei vertebrale, plecând din poziţia orizontală , dar au o mare precizie de actiune.
în ortostatism menţin verticalitatea coloanei vertebrale reechilibrând în fiecare oment micile variaţii de poziţie ale vertebrelor. Ei lucrează aproape în permanenţa în aatism, aceasta fiind posibil deoarece au fiziologia muşchilor tonici capabili de a lucra timp îndelungat fară a obosi.
De exemplu: capul este menţinut pe gât o zi întreagă datorită acestor muşchi fără ca să realizăm aceasta.
sursa imaginii http://www.youngwomenshealth.org
Din această masă comună se desprind mai multe coloane musculare.
Muşchiul longissimus (muşchiul lungul dorsal), ocupă şanţurile vertebrale. Uneşte bazinul cu faţa posterioară a coastelor şi cu procesele transverse ale vertebrelor. Porţiunea sa cefalică se numeşte micul complex, având inserţie pe apofizele transverse T3 C4 şi se termină pe apofiza mastoidă.
Porţiunea sa cervicală (muşchiul transversar al gâtului) se hseră pe apofizele transverse ale vertebrelor dorsale superioare şi pe cele ale vertebrelor cervicale inferioare.
Porţiunea sa toracală prezintă două feluri de fascicule: costale ce se insera pe esele costiforme ale vertebrelor lombare şi coaste şi transversale ce se insera pe esele accesorii în regiunea lombară, respectiv pe procesele transverse în regiunea toracală.
Muşchiul iliocostal (muşchiul sacrolombar) este un muşchi care se desprinde din comună, încrucişează toate coastele succesiv până ajunge în regiunea cervicală. Un fascicul se termină pe ultimele 6 coaste; de aici ia naştere al doilea fascicul care se ină pe primele 6 coaste, în continuare luând naştere un al treilea fascicul care se termină apofizele transverse ale ultimelor 4 vertebre cervicale.
Aceşti muşchi au în principal o acţiune de extensie care o completează pe cea ită de planurile profunde. Dacă se contractă pe o singură parte, are o acţiune de linare laterală, mai ales muşchiul iliocostal. Au de asemeni şi o acţiune de rotaţie.
Muşchiul transversar al gâtului are o acţiune de înclinare a gâtului. în contracţie rală realizează extensia coloanei cervicale şi redresează de asemeni gâtul pe trunchi.
Muşchiul spinal cu localizarea cea mai medială prezintă trei porţiuni: toracală, cală şi cefalică.
Muşchiul marele complex, care se insera pe apofizele spinoase C7 T, şi respectiv pe le transverse C4 T4 până la baza occipitalului. El face parte din planul IV (muşchiul inal al capului) dar fuzionează cu porţiunea cefalică a muşchiului spinal. Acţiune: în contracţia bilaterală, luând ca punct fix coloana cervicală, realizează ia capului pe gât; având ca punct fix capul prin fibrele transversare redresează za cervicală.
în contracţie unilaterală având ca punct fix coloana cervicală, el adaugă la acţiunea extensie o mică acţiune de înclinare laterală şi de rotaţie de partea contracţiei.
Porţiunea toracală a muşchiului spinal este responsabilă de extensia regiunii e. Ea se întinde de la apofizele spinale T1, T10 până la T11 L2.
Muşchii spatelui studiaţi până acum formează pătura musculară profundă a regiunii posterioare a trunchiului. Ei au un braţ scurt de pârghie deci o putere scăzută de a efectua o extensie a coloanei vertebrale, plecând din poziţia orizontală , dar au o mare precizie de actiune.
în ortostatism menţin verticalitatea coloanei vertebrale reechilibrând în fiecare oment micile variaţii de poziţie ale vertebrelor. Ei lucrează aproape în permanenţa în aatism, aceasta fiind posibil deoarece au fiziologia muşchilor tonici capabili de a lucra timp îndelungat fară a obosi.
De exemplu: capul este menţinut pe gât o zi întreagă datorită acestor muşchi fără ca să realizăm aceasta.
sursa imaginii http://www.youngwomenshealth.org
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 30 January '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :