Sistemul nervos periferic este alcatuit din totalitatea nervilor din organism si cuprinde atat nervii senzitivi, care vin de la periferii la centru si fac legatura intre suprafata corpului si centrii nervosi, cat si nervii care duc de la centru la periferie diferitele ordine (nervii motori).

In afara de nervii strict senzitivi si nervii strict motori, mai exista o serie de nervi micsti, deoarece cuprind, atat fibre motorii, cat si fibre senzitive. Din punctul de vedere al originii lor, nervii periferici se impart in: nervi rahidieni si nervi cranieni.

Nervii rahidieni se desprind din maduva spinarii si rezulta din unirea radacinilor anterioare cu radacinile posterioare. Aceste doua radacini se unesc chiar in interiorul canalului rahidian. Radacina posterioara prezinta, inainte de a se uni cu radacina anterioara, o umflatura, numita ganglion spinal.

Imediat dupa unirea celor doua radacini, trunchiul comun ce rezulta iese prin gaura de conjugare, care se gaseste de o parte si de alta a coloanei vertebrale intre doua vertebre.

Dupa iesirea din canalul rahidian, nervul se imparte din nou in doua ramuri. Fiecare din aceste ramuri este un nerv mixt, care contine, atat fibre senzitive din radacina posterioara, cat si fibre motorii din radacina anterioara.

Una din aceste ramuri inerveaza regiunea posterioara a trunchiului (ceafa, spatele si regiunea lombara), iar cealalta, mult mai groasa, inerveaza partea anterioara a trunchiului si membrele. Nervii rahidieni sunt in numar de 31 de perechi.

Nervii cranieni (12 perechi), se desprind din encefal. Spre deosebire de nervii rahidieni, care toti sunt nervi micsti (au fibre motorii si fibre senzitive) nervii cranieni sunt unii motori, altii senzitivi, iar altii micsti.

Sistemul nervos al vietii vegetative inerveaza organele interne, muschii netezi, glandele si coordoneaza activitatea acestora; fibrele periferice culeg, la nivelul acestor organe, excitatii, pe care le duc la centru, unde sunt prelucrate, iar raspunsurile se intorc tot prin fibrele acestui sistem.

Aceste doua sisteme nervoase ale vietii de relatie si vegetative au cai diferite de la centru la periferie si invers. In afara de aceasta mai au o insusire care le deosebeste: pe cand sistemul nervos al vietii de relatie culege stiri si transmite ordine de care omul este constient, sistemul nervos al vietii vegetative stabileste legatura intre organe, fara ca noi sa fim constienti de acest lucru.

In sistemul nervos vegetativ, ca si in cel somatic, se disting o portiune centrala si una periferica. Portiunea centrala se afla in creier si in maduva spinarii, fiind reprezentata de concentrari de celule nervoase speciale (nuclei sau centri).

Portiunea periferica este constituita din numerosi ganglioni si fibre nervoase. Este de asemenea, caracteristic pentru acest sistem modul lui de organizare; din centrii nervosi situati in creier sau maduva spinarii ies fibre nervoase prin radacina anterioara a nervilor cranieni sau a nervilor rahidieni.

Aceste fibre se numesc fibre preganglionare (situate inaintea unui ganglion). Ele se termina intr-un ganglion, care este, de asemenea, o acumulare de celule nervoase vegetative. De aici pleaca o noua serie de fibre nervoase, numite fibre postganglionare, care se termina in organul inervat de ele.

Sistemul nervos al vietii vegetative se imparte in: simpatic si parasimpatic. Organele sunt inervate de ambele sisteme. De exemplu, daca excitatia unui sistem provoaca accelerarea activitatii unui organ, excitatia celuilalt sistem va provoca incetinirea activitatii acestui organ.

Cele doua sisteme sunt deci antagoniste. Nervii simpatici alcatuiesc doua trunchiuri importante, situate de o parte si de alta a coloanei vertebrale si care prezinta o serie de ingrosari pe traiectul lor, ganglionii simpatici.

Distingem 3 ganglioni simpatici cervicali, 10-12 toracali, 5 lombari sacrati si unul coccigian (acesta nepereche).

Ganglionii sunt legati, cu ajutorul ramurilor comunicante, de radacinile anterioare ale nervilor rahidieni. Dupa ce ies din ganglioni, fibrele nervoase simpatice alcatuiesc o serie de plexuri, din care se desprind fibrele nervoase ce merg la organe.

Din centrii bulbari ia nastere cel mai important nerv parasimpatic:
nervul vag (a X-a pereche de nervi cranieni), iar din maduva sacrata iau nastere nervul pelvian si o serie intreaga de fibre nervoase, care intra, impreuna cu fibrele simpatice lombosacrate in compozitia plexului hipogastric.

Nervul vag inerveaza organele gatului, toracelui si abdomenului si in multe locuri formeaza plexuri comune cu fibrele simpatice (cardiac, pulmonar, solar, hipogastric).

De asemenea, din centrii situati in trunchiul cerebral pleaca fibre parasimpatice si in alti nervi cranieni (glosofaringian, facial etc).

---

Tag-uri: sistem nervos periferic, nervi, organism

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---