Obişnuit cu Psalmii arghezieni, poezii de evidentă nelinişte sufletească, oscilând între credinţă în Dumnezeu şi negare, vom observa că Psalmul lui Paul Celan se situează în sfera unei negări categorice, a unei descurajări totale.
Evreu german, născut la Cernăuţi (atunci: în România), scăpat dintr-un lagăr de concentrare german, stabilit un timp la Viena, apoi la Paris, poetul semnează cu acest nume derivat din anagrama numelui său real: Ancei, volume de versuri în germană şi franceză, mai puţin în limba română.
Sumarele date biografice pe care le-am dat justifică descurajarea sa şi în domeniul liric: „Nimeni nu se mai frământă din ţărână şi lut, nimeni nu ne pomeneşte praful, nimeni. "
De aici, ideea că singura laudă trebuie adusă acestui pronume nehotărât: "Fii slăvit tu, Nimeni. / De dragul tău vrem să-nflorim."
În strofa următoare, apare imaginea unui trandafir înflorind, între celălalte versuri descurajante, aducând, totuşi, o umbră de speranţă poetului „cu sufletul pur".

---

Tag-uri: scriitor

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 08 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---