- a grupat în principal lucrători industriali;
- s-a desfăşurat o intensă activitate propagandistică în publicaţii ca: "România viitoare", "Contemporanul", "Emanciparea", "Revista socială", ta care au existat o serie de căutări teoretice pentru elaborarea unui program politic şi constituirea unui organism politic socialist.

Contribuţii deosebite a avut Dobrogeanu-Gherea care susţinea:
- introducerea votului universal;
- autonomie comunală;
- înarmarea poporului;
- răscumpărarea marilor proprietăţi agricole;
- în 1886 publică articolul: "Ce vor socialiştii români";
- pe aceeaşi linie se pot înscrie şi preocupările doctorului Russel;
- în spiritul organizării politice a lucrătorilo r industriali au activat cercurile socialiste, după 1887 cercurile muncitoreşti şi apoi cluburile muncitoreşti. Ele au grupat intelectuali precum: Zamfir Arbore, Constantin Miile, Ion şi Sofia Nădejde, A. Radovici;
- în 1888 socialiştii au participat la alegerile parlamentare trimiţând doi deputaţi: Ion Nădejde la colegiul III de Iaşi şi Vasile Morţun la colegiul II de Roman.
În 1893 sa format Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România. La conducere s-au aflat: Constantin Miile, Ion Nădejde, Vasile Gh. Morţun, Al. Ionescu. Organul de publicitate a fost gazeta "Lumea Nouă".

In cursul celor şase congrese dintre 1893 şi 1899 s-a susţinut:
- introducerea votului universal;
- garantarea drepturilor politice ÅŸi economice ale muncitorilor;
- răscumpărarea marilor proprietăţi şi arendarea lor ţăranilor prin intermediul comunelor rurale;

La conducerea sa a avut loc o mare criză de putere în 1899, datorită plasării unora dintre liderii săi pe poziţii strict teoretice, rupţi de problemele cu care se confruntau muncitorii; aceasta a determinat trecerea unora dintre conducătorii denumiţi "generoşi" în rândul liberalilor
- în 1901 locul central în coordonarea mişcării socialiste l-a avut "Cercul România Muncitoare";
- în 1906 - pe măsura creşterii numerice şi a importanţei sindicatelor, s-a constituit Comisia Generală a Sindicatelor din România;
- în 1907 cu prilejul Conferinţei socialiste de la Galaţi s-au pus bazele Uniunii Socialiste din România ce semnifică o organizaţie centralizată la scara Vechiului Regat;
- în 1910 partidul muncitorilor a luat denumirea de Partidul Social
Democrat din România;
La începutul secolului mişcarea socialistă:
- s-a imphcat în desfăşurarea vieţii social-economice şi politice a ţării
- s-a pronunţat pentru industrializare combătând caracterul "eminamente agrar" al economiei;
- a susţinut revendicările ţărănimii propunând desfiinţarea marii proprietăţi;
- a sprijinit lupta naţională din provinciile româneşti aflate sub ocupaţie străină;
- a protestat împotriva războiului;
- a propus soluţii în vederea propăşirii culturii naţionale;
- s-a manifestat în mod activ în cadrul Congreselor Internaţionalei a II-a .

---

Tag-uri: lupta, drepturi, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 08 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---