Statistics:
Visits: 751 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Principiile unei alimentatii echilibrate
Q: | Intreaba despre Principiile unei alimentatii echilibrate |
Iată câteva din principiile şi normele care fixează cadrul unei alimentaţii raţionale, echilibrate.
Astfel, aspectul energetic al alimentaţiei trebuie judicios corelat cu vârsta persoanei, cu sexul, activitatea pe care o depune, starea fiziologică, clima în care trăieşte. Un om tânăr are nevoie, dacă efectuează o muncă medie, de 30—35 cal./kilocorp/zi, în cazul unei munci grele are nevoie de 45 — 55 cal./kilocorp/zi, iar pentru o muncă foarte grea până la 60 cal./kilocorp/zi. Legat de starea fiziologică, o femeie însărcinată necesită în aceleaşi condiţii de activitate cu 450 calorii mai mult pe zi.
Legat de climă, la frig sunt necesare mai multe calorii.
Puterea calorică a factorilor nutritivi este de circa 4 cal. /g pentru glucide şi proteine şi de cea 9 cal./g pentru lipide. In condiţiile ţării noastre, la .constituirea raţiei energetice a unei zile glucidele contribuie cam cu 55—65%, lipidele cu 25—35%, proteinele cu 11—13% (pentru adulţi). Referitor la glu¬cide, este recomandabil ca acestea să provină mai mult din cereale, legume şi leguminoase, fructe şi mai puţin din produsele zaharoase industriale.
Grăsimile vor trebui să fie cam jumătate de provenienţă vegetală şi jumătate de provenienţă animală. Proteinele vor fi cam 50—60% de origine vegetală şi 40—50% de origine animală. Trebuie subliniat însă că proporţia proteinelor din raţie (îndeosebi a celor animale) este net mai mare la copii, la gravide sau la femeia care alăptează.
Nevoile zilnice de substanţe minerale sunt aproximativ următoarele: clor 6 g; sodiu 4 g; potasiu 3,2 g; sulf 1,2 g; fosfor 1,2 g; calciu 0,84 g; magneziu 0,32 g; zinc 20 mg; fier 18 mg etc. Nevoile zilnice de vitamine hiposolubile sunt: viţ. A 5 000 u.i.; vit. D 400 u.i.; vit. E 2,3 mg; vit. K 0,5 mg; pentru cele hidrosolubile se indică: vit. Bl 1,5 mg/zi; vit. B2 2—2,5 mg/zi; vit. B6 2 mg/zi; vit. C 50—150 mg/zi; cit. PP 15—26 mg/zi. O alimentaţie corectă aduce în general suficiente minerale şi vitamine, rareori fiind nevoie de suplimentări.
Pentru ca alimentaţia să fie cu adevărat echilibrată, ea trebuie să fie con¬stituită prin aportul tuturor grupelor de alimente. Se consideră drept proporţii optime următoarele: carne şi derivate 4—8% din totalul caloric, lapte şi deri¬vate 3—3,5%; ouă 3—4%; grăsimi 12—17%; cereale şi derivate 25—45%; legume şi fructe 17—18%; zahăr şi produse zaharoase 7—8%; băuturi nealcoolice 2—3%.
Distribuţia pe parcursul zilei trebuie să fie în general aceasta: 15—20% din totalul caloric se va consuma dimineaţa, 5—10% la gustarea din jurul orei11,00, 35—40% la masa de prânz, iar restul seara. Această ultimă masă se va lua cam cu două ore înainte de culcare şi va fi mai uşoară.
In ceea ce priveşte pregătirea mesei, nu se recomandă nici la omul sănătos folosirea rântaşurilor, a cepei prăjite, a unturii prăjite şi a sosurilor foarte grele.
Sursa Imaginii - freedigitalphotos.net
Astfel, aspectul energetic al alimentaţiei trebuie judicios corelat cu vârsta persoanei, cu sexul, activitatea pe care o depune, starea fiziologică, clima în care trăieşte. Un om tânăr are nevoie, dacă efectuează o muncă medie, de 30—35 cal./kilocorp/zi, în cazul unei munci grele are nevoie de 45 — 55 cal./kilocorp/zi, iar pentru o muncă foarte grea până la 60 cal./kilocorp/zi. Legat de starea fiziologică, o femeie însărcinată necesită în aceleaşi condiţii de activitate cu 450 calorii mai mult pe zi.
Legat de climă, la frig sunt necesare mai multe calorii.
Puterea calorică a factorilor nutritivi este de circa 4 cal. /g pentru glucide şi proteine şi de cea 9 cal./g pentru lipide. In condiţiile ţării noastre, la .constituirea raţiei energetice a unei zile glucidele contribuie cam cu 55—65%, lipidele cu 25—35%, proteinele cu 11—13% (pentru adulţi). Referitor la glu¬cide, este recomandabil ca acestea să provină mai mult din cereale, legume şi leguminoase, fructe şi mai puţin din produsele zaharoase industriale.
Grăsimile vor trebui să fie cam jumătate de provenienţă vegetală şi jumătate de provenienţă animală. Proteinele vor fi cam 50—60% de origine vegetală şi 40—50% de origine animală. Trebuie subliniat însă că proporţia proteinelor din raţie (îndeosebi a celor animale) este net mai mare la copii, la gravide sau la femeia care alăptează.
Nevoile zilnice de substanţe minerale sunt aproximativ următoarele: clor 6 g; sodiu 4 g; potasiu 3,2 g; sulf 1,2 g; fosfor 1,2 g; calciu 0,84 g; magneziu 0,32 g; zinc 20 mg; fier 18 mg etc. Nevoile zilnice de vitamine hiposolubile sunt: viţ. A 5 000 u.i.; vit. D 400 u.i.; vit. E 2,3 mg; vit. K 0,5 mg; pentru cele hidrosolubile se indică: vit. Bl 1,5 mg/zi; vit. B2 2—2,5 mg/zi; vit. B6 2 mg/zi; vit. C 50—150 mg/zi; cit. PP 15—26 mg/zi. O alimentaţie corectă aduce în general suficiente minerale şi vitamine, rareori fiind nevoie de suplimentări.
Pentru ca alimentaţia să fie cu adevărat echilibrată, ea trebuie să fie con¬stituită prin aportul tuturor grupelor de alimente. Se consideră drept proporţii optime următoarele: carne şi derivate 4—8% din totalul caloric, lapte şi deri¬vate 3—3,5%; ouă 3—4%; grăsimi 12—17%; cereale şi derivate 25—45%; legume şi fructe 17—18%; zahăr şi produse zaharoase 7—8%; băuturi nealcoolice 2—3%.
Distribuţia pe parcursul zilei trebuie să fie în general aceasta: 15—20% din totalul caloric se va consuma dimineaţa, 5—10% la gustarea din jurul orei11,00, 35—40% la masa de prânz, iar restul seara. Această ultimă masă se va lua cam cu două ore înainte de culcare şi va fi mai uşoară.
In ceea ce priveşte pregătirea mesei, nu se recomandă nici la omul sănătos folosirea rântaşurilor, a cepei prăjite, a unturii prăjite şi a sosurilor foarte grele.
Sursa Imaginii - freedigitalphotos.net
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 February '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :