Gastritele acute

Sunt boli inflamatorii ale mucoasei gastrice, survenite accidental şi de scurtă durată, ce dau suferinţe pe tubul digestiv şi au răsunet asupra organismului.

Cauzele lor sunt ingestia de alcool, băuturi concentrate, substanţe toxice ca amoniacul, mercurul, acidul sulfuric, soda caustică, acidul boric, medicamente ca aspirina, corticosteroizii, rezerpina, fenilbutazona, antibiotice, alimente foarte fierbinţi sau reci, consum excesiv de cafea.

Mai există şi cauze din interiorul organismului (ureea la uremiei, boli infecţioase bacteriene sau virale, alergii alimentare şi boli vasculare) care pot genera gastrite acute. Gastritele acute se manifestă prin dureri gastrice, arsuri, vărsături matinale (ca în alcoolism), vărsătură cu sânge în gastrit ele hemoragice medicamentoase, care necesită spitalizarea de urgenţă, deoarece uneori este necesară intervenţia chirurgicală. Gastrita alergică este violentă, explozivă, dispare rapid şi se poate repeta la reintroducerea alergenului alimentar.

Gastrita acută corozivă secundară ingerării sodei caustice sau de acizi tari este extrem de gravă şi urmează de obicei esofagitei caustice: bolnavul are dureri, vărsături, cu caracter hemoragie, stare generală alterată; pot apărea perforaţii grave. Tratamentul de urgenţă este neutralizarea drogului: pentru soda caustică se administrează oţet diluat 1/4 cu apă 10—200 ml, suc de lămâie, lapte, albuş de ou, iar pentru acizi, lapte sau hidroxid de aluminiu.

Este necesară spitalizarea de urgenţă pentru tratament complet şi supraveghere.

Gastritele cronice

Sunt procese inflamatoare ale straturilor mucos şi submucos ale pereţilor gastrici, care duc la diminuarea secreţiei gastrice, pe care o asigură sistemul secretor reprezentat de glande gastrice ce secretă acid clorhidric şi pepsină. Afecţiunea este legată de vârstă şi se pare că la 25% din persoanele trecute de 40 de ani şi 66% din cele trecute de 60 de ani se constată aspecte de gastrita la examinările morfopatologice (examenul microscopic al mucoasei gastrice), dar numai parte din ei au simptome clinice.

Gastrita este fie primară (de sine stătătoare), fie de însoţire a altor boli digestive, ca ulcerul gastro-duodenal, polipii gastrici, cancerul gastric.

Alimentaţia neraţională cu mese neregulate şi reci, gastritele acute, supraalimentaţia care dilată stomacul, condimentele, fumatul, alcoolul, grăsimile prăjite, soluţiile foarte sărate sau foarte dulci, uremia, diabetul, medicamente ca aspirina, digitala, fenilbutazona, antibioticele pot să determine apariţia gastritei.

De asemenea, incompetenţa pilorului cu refluarea sucului biliar şi pancreatic o vor favoriza. Gastrita are ca simptomatologie durerea difuză epigastrică, sub formă de greutate postprandială, fără periodicitate, cedează greu la antispastice, se accentuează la enervări. Secreţia gastrică fiind scăzută cantitativ şi foarte puţin acidă, până la anacidă în formele avansate, va favoriza prezenţa şi dezvoltarea bacteriilor şi apariţia diareei.

În anemia pernicioasă (sau anemia Biermer) există o gastrită cronică, cu dispariţia totală (atrofia) a glandelor gastrice, denumită gastrita atrofică.

In toate formele de gastrită cronică secreţia este scăzută, de la uşor până la sever compromisă. Trebuie evitat termenul de gastrită hiperacidă, marea majoritate a gastritelor având secreţia gastrică diminuată prin atrofia sistemului glandular. Evoluţia lor de la gastrita uşoară superficială până la atrofia gastrică se face în timp de aproximativ 17 ani.

Se cunoaşte predispoziţia gastritelor atrofice pentru cancerul gastric, boala fiind considerată cu risc crescut pentru cancer gastric şi necesitând două examinări radiologice şi cel puţin o fibrogastroscopie pe an. Bolnavii trebuie să se prezinte la medic îndată ce au simptomele amintite, iar după diagnosticarea afecţiunii să facă controalele periodice amintite.

Tratament: evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor puternice şi în exces, a meselor neregulate, a mâncărurilor neîncălzite, a afumăturilor, rântaşurilor, sosurilor. Se menţine indicaţia unor mese mici şi repetate.

Vor fi controlate medicamentele pe care le ia bolnavul (droguri ulcerogene). Înainte de masă se va lua 1 linguriţă din soluţia de procaină 1% sau lizadon 1 comprimat. La o oră după masă se vor administra alcalinele (alcool). Cortizonul şi colestiramina vor fi administrate numai cu avizul medicului, având în vedere efectele secundare severe ale ambelor droguri.

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: mucoasa, stomac, regim

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 19 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---