Multe s-au scris despre băuturile alcoolice şi efectele lor asupra omului. Este şi firesc. De la început trebuie să recunoaştem că atât vinul, cât şi celelalte băuturi alcoolice au apărut de mii de ani, integrându-se în istoria omenirii, integrându-se cu viaţa de toate zilele a oamenilor, cu obiceiurile, cu pasiunile ori cu petrecerile lor. Specialiştii apreciază că descoperirea băuturilor fermentate datează încă din mileniul al 7-lea î.e.n., introducându-se mai întâi vinul (în mileniul al 3-lea) apoi berea (Egipt, Mesopotamia) şi treptat toate celelalte. O bogată literatură s-a strâns de-a lungul secolelor asupra vinului şi a celorlalte băuturi alcoolice; literaţii le-au cântat, mor aliştii le-au criticat, oamenii de ştiinţă le-au analizat, acumulându-se atât de multe aprecieri contradictorii, încât un medic a putut să strângă într-o carte „o mie una" de cugetări asupra acestui subiect.

Recunoscând că băuturile alcoolice nu pot fi eliminate din viaţa oamenilor, medicilor le revine delicata sarcină de a lămuri mai bine populaţia asupra limitelor folosirii acestora, a efectelor toxice pe diferite organe, a interdicţiilor absolute în anumite cazuri de boală şi, pe cât posibil, a bunei şi cumpătatei lor folosiri. îndeosebi trebuie cunoscute limitele dintre o folosire cumpătată, nevătămătoare şi abuzul care se manifesta prin alcoolism.

înţelepciunea popoarelor este plină de cugetări şi de proverbe cu privire la uzul şi abuzul de băuturi alcoolice (care pot fi citite cu profit din cartea amintită: 1001 gânduri despre cumpătare).

O cunoaştere ştiinţifică a efectelor băuturilor alcoolice va fi desigur şi mai convingătoare pentru informarea oamenilor asupra relaţiilor dintre uzul de alcool şi starea de sănătate ori cea de boală.

Fiziologii au pronunţat de mult verdictul: alcoolul nu poate fi considerat ca un aliment şi deci nu este nici necesar şi nici util organismului uman. Băuturile alcoolice nu sunt deci indicate nici pentru astâmpărarea setei şi nici pentru hrană. De altfel şi marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu se referea la acest lucru spunând: „dacă pentru sete avem apa de izvor, pentru cinstire şi desfătarea gustului avem vinul..." Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin. Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a mucoasei.Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange aproape cu 50% . Mancarurile grase, alaturi de proteine, cum sunt laptele si branza il pot proteja pe cel care bea de la a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data, precum si de viteza cu care a fost consumata. Consumul lent si in doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul consumat mult mai eficient decat este consumat dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicare.

Vinul şi alte băuturi alcoolice au deci un alt rost, o altă motivare şi nicidecum, cum mai cred unii, că ar fi o sursă de întărire, de fortificare. Se cunosc cazuri nenorocite când unii părinţi au dat copiilor „vinuri tonice" până ce la aceştia a apărut ciroza hepatică!

Dacă, în cantităţi mici, o băutură alcoolică poate fi considerată — pentru unii — ca una din plăcerile vieţii, folosirea cronică şi peste limită, determină efecte toxice în organism de o gravitate incalculabilă, care trebuie cunoscute de orice persoană.

Imediat după ce s-a consumat o băutură alcoolică, alcoolul se resoarbe rapid ca atare (nu are nevoie de digestie), în aşa fel că alcoolemia se instalează foarte repede, cu toate efectele de care alcoolul este capabil. Chir în trecerea prin stomac se resoarbe circa 20% din alcool, iar restul prin intestinul subţire. Consumul simultan de alimente mai încetineşte resorbţia, în timp ce luat „pe stomacul gol" alcoolul se resoarbe foarte rapid.

Distribuirea în organism se face tot atât de repede, deşi mai intervin şi unii factori individuali ca starea de sănătate, oboseala, vârsta, unele medicamente. Efectul asupra sistemului nervos central apare cel mai timpuriu, dar toate organele sunt afectate de alcool (efecte despre care vom vorbi mai departe).

Circa 90% din cantitatea de alcool din organism este transformat în bioxid de carbon şi apă, formă sub care este eliminat din organism. Numai o mică parte — câteva procente — se elimină ca atare, ca alcool, prin plămâni, rinichi şi sudoare. Eliminarea prin plămâni este folosită, după cum se ştie, de poliţia rutieră pentru depistarea alcoolului în aerul respirat, la cei care au băut.

Cea mai mare parte a alcoolului resorbit în organism este supus unor transformări, înainte de a fi eliminat sub formă de CO2. Sarcina acestui im-portant proces de metabolism îi revine ficatului, unde alcoolul este oxidat, rezultând acetaldehida, un produs extrem de reactiv şi toxic. Pentru ca acest produs să fie neutralizat la timp şi făcut inofensiv, ficatul intervine printr-o enzimă, aldehidic-dehydrogenaza, care transformă acetaldehida în acetat şi apoi în CO2, apă şi energie. Ficatului îi revine astfel o importantă funcţie, un mare efort în metabolismul alcoolului în organism.

Consumul de alcool mai provoacă în organism o tendinţă la acidoză lactică („un sinistru tip de acidoză", cu prognostic grav în coma alcoolică).

O altă consecinţă (metabolică) a consumului de alcool constă în creşterea acidului uric, putând să precipite un atac de gută, cu artropatie gutoasă şi depunere de acid uric în articulaţii şi în alte ţesuturi.
Abuzul de alcool duce şi la creşterea lipidelor (grăsimilor) din sânge. Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica si psihica. Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici

Practic, obezitatea, hiperlipidemia şi hiperuricemia sugerează un consum excesiv de alcool.

Un alt efect toxic grav al alcoolului (asupra căruia vom reveni) constă în scăderea glicemiei, rezultând o stare gravă de confuzie psihică, transpiraţii, tahicardie şi chiar pierderea cunoştinţei.

Efectele toxice asupra ficatului, sistemului nervos, asupra inimii ÅŸi asupra glandelor endocrine sunt extrem de grave.
_{Sursa imaginii: freedigitalphotos.net}

---

Tag-uri: dependenta, alimente, consum

---

Categorie: Lumea Barbatilor  - ( Lumea Barbatilor - Archiva)

Data Adaugarii: 16 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---